Prima Pagina » Sanatate A-Z » Analize Medicale » Albumina si Globulinele

Albumina si Globulinele

Albumina si GlobulineleAlbumina este o molecula relativ stabila cu o GM de 69.000 d, alcatuita dintr-un singur lant polipeptidic continand 564 de aminoacizi; gruparea thiol libera a unei cisteine din secventa primara ii confera o reactivitate specifica. Este principalul agent la presiunii oncotice plasmatice; joaca un rol foarte important ca molecula cassier pentru a servi de elemente endogene(bilirubina, acizii grasi, hormoni tinidieni) si elemente exogene (mediacamente) acestea din urma putand inlocui uneori elementele endogene fixate pe albumina.

Au fost deschise peste 20 de variante structurale ale albuminei fara semnificatie patologica; heterozigotii anumitor variante structurale pot prezenta doua benzi electroforetice de intensitate egala exprimand produsul a doua gene.

Globulinele, ca si alte proteine, sunt constituite dintr-un foarte lung lant de acizi aminati. Globulinele sangelui cuprind lipoproteinele (proteine care transporta lipide de felul colesterolului), seroglobulinele (subgrup de proteine denumite uneori, in mod abuziv, globuline), fibrinogenul (destinat formarii fibrelor cheagului sangvin).
Dozarea prin electroforeza (metoda de laborator servind la separarea, cu ajutorul unui camp electric, a diferitelor componente ale unei solutii) permite un studiu al globulinelor sangelui. Aceasta tehnica determina gruparea lor in patru mari familii: alfa-1-globuline, alfa-2-globuline, betaglobuline si gamaglobuline, reprezentand respectiv 1-4%, 6-10%, 8-12% si 12-19% din toate proteinele. Gamaglobulinele cuprind mai ales majoritatea anticorpilor.

In ciroza, pot exista grade diferite de hiperglobulinemie; aceasta poate reflecta o stimulare crescuta a compartimentului reticuloendotelial periferic datorita suntarii ficatului de catre antigeni si clearance-ul lui imperfect al celulelor Kupffer hepatice.   Desi s-a sugerat ca evaluarea electroforetica sau prin alte mijloace a cresterii diferitelor fractiuni ale globulinelor poate avea importanta in diagnosticul diferential, aceasta ramane o promisiune adesea neonorata. Similar, raportul albumina/globulina nu are nici o semnificatie fiziologica.

Valori normale:

  • albumine: 4,20 – 5,60g/100ml ser sau plasma;
  • globuline: 1,50 – 3,00g/100ml ser sau plasma;
  • raportul albumine/globuline: 1,13  1,90 (in medie-1,50).

Variatii fiziologice ale proteinemiei

Variatii in limite fiziologice ale proteinemiei se constata in primele luni (scadere) si ultimele luni (crestere) de sarcina, precum si in cazurile in care se produce o diluare sau concentrare a sangelui (caldura, frig, efort) .

Valori patologice

Cresteri ale proteinemiei care depasesc limitele fiziologice (hiperproteinemii) se constata in urmatoarele cazuri si se datoreaza in special γ-globulinelor: pierderi importante de apa ale organismului (deshidratare), deshidratari prin stenoze esofagiene si pilorice, diaree, stari febrile, inflamatii cronice, nefroza, tuberculoza (cresc in special globulinelor), leucoza, diabet insipid, crestere monoclonala (mielom multiplu, macroglobulinemie, crioglobulinemie); cresterea policlonala (ciroza hepatica, sarcoidoza lupus eritematos sistemic, infectii cronice).

Scaderi ale proteinemiei care depasesc limitele fiziologice (hipoproteinemii) se constata in urmatoarele cazuri: aport scazut de proteine (infometare, inanitie), tulburari de absorbtie, biosinteza deficitara (insuficienta hepatica – hepatopatii non virale), hipercatabolism, anemii, hemoragii acute, pierderi proteice la nivelul: rinichiului (sindrom nefrotic), tractului digestiv (enteropatii exsudative), tegumentului (arsuri intense, dermatite exfoliative), afectiuni hepatice cronice, tumori maligne, hiperhidratare.

Nivelurile anormale ale catorva enzime serice in unele procese patologice

Monitorizarea cursului bolii prin determinari seriate ale nivelelor enzimelor serice este utila in :

  • urmarirea hepatitelor;
  • in chimioterapia bolii neoplazice;
  • in recunoasterea recurentelor infarctului sau a altor complicatii aparute in timpul convalescentei infarctului miocardic.

Detectarea manifestarilor subclinice prin analiza enzimelor serice prin utilizarea aldozei serice sau nivelelor de CPK pentru recunoasterea evolutiei individuale in cazul distrofiei musculare progresive sau dozarea GOT, GPT si FA pentru monitorizarea bolnavilor cu afectiuni hepatice sau cunoasterea agentilor cu potential hepatotoxic.

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 11 decembrie, 2012, 20:00

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *