Prima Pagina » Sanatate A-Z » Chirurgie Plastica » Amputatia de la Nivelul Mainii

Amputatia de la Nivelul Mainii

Amputatia de la Nivelul MainiiAmputatia varfului unui degeteste o leziune frecvent intalnita. Scopurile unei rezolvari corespunzatoare sunt restabilirea sensibilitatii si asigurarea unui tesut de acoperire adecvat. In cazul unei simple amputatii a varfului unui deget, fara afectarea falangei osoase, exista controverse in privinta necesitatii acoperirii. In cazul cand portiunea distala este disponibila, si nu a fost deteriorata prin traumatism poate fi ca o simpla grefa si suturata in zona de defect. Acest tip de grefare evolueaza de obicei bine si, chiar daca nu ramane viabila, actioneaza ca o protectie pentru procesul de vindecare ce se desfasoara dedesubt.

Cand suprafata defectului este sub 1 cm diametru, plaga se va reepiteliza dinspre periferie (centripet). In timp ce, in trecut, multi autori invocau grefarea in amputatiile varfului degetului, astazi majoritatea prefera vindecarea “per secundam intentionem”. Rezultatele sunt comparabile si in timp ce vindecarea plagii necesita aproximativ 6 saptamani, in care pacientul nu poate muncii, aceasta nu este mult mai lunga decat an cazul grefarii. Recuperarea sensibilitatii este  mai buna decat in cazul grefarii, contractia plagii actionand in sensul reinervarii pulpei degetului. Acoperirea varfului degetului este o problema de alegere, mai multe procedeee dand rezultate satisfacatoare.

Cand o portiune mai mare este amputata, sau exista os expus, se poate lua in considerare acoperirea cu lambou de vecinatate. Cand exista o piedere mai importanta volar decat dorsal, se va folosi avansarea unui lambou “V-Y” de pe pulpa degetului. Lamboul este ridicat ca un lambou bipediculat de pe bordurile radial si ulnar ale degetului la nivelul mijlocului  falangei, dupa care este avansat spre varful degetului si plaga inchisa in forma de “Y”. Acest lambou are o sensibilitate acceptabila si realizeaza o acoperire buna a osului expus la varf. Cand nu exista suficienta piele volara pentru a acoperi defectul, poate fi practicat un lambou “cross finger “, mai ales pentru index si police. Lamboul este ridicat de pe un deget vecin, de obicei de la nivelul falangei medii, de pe fata dorsala, desprins cu grija de paratenonul tendonului extensor sub controlul sangerarii printr-un garou. Zona donatoare este acoperita in momentul ridicarii lamboului cu o grefa de piele libera despicata (PLD) sau toata grosimea (PLTG). O pozitionare buna este necesara pentru a evita probleme de marime inadecvata sau tensiune in pedicol. Lamboul este desprins la 2-3 saptamani. Portiunea neutilizata a lamboului (pedicolul) pote fi repoitionata pe zona donatoare. Studii pe termen lung au dovedit o excelenta recuperare a sensibilitati in timp.

Amputatiile produse mai proximal se rezolva prin replantare. Dar serviciile echipei de replantare nu sunt disponibile in toate spitalele, pacientul si portiunea amputata trebuind sa fie transportati in siguranta intr-un centru specializat.

Trebuiesc cunoscute indicatiile replantarii, pentru a se evita intarziera tratamentului. In general, in urmatoarele cazuri de amputatie replantarea este indicata:

  • police;
  • mai multe degete;
  • mana ( la nivelul palmei);
  • aproape orice segment la copil;
  • articulatie pumn sau antebrat;
  • cot sau proximal, daca distrugerile de tesut sunt minime.

Nu este indicata replantarea in cazul :

  • segment amputat zdrobit sever sau calandrat;
  • amputatii la niveluri multiple;
  • amputatii la pacienti cu alte leziuni organice grave;
  • amputatii la pacienti cu ateroscleroza, instabilitate psihica;
  • amputatii digitale la adulti distal de insertia TFS.

 Daca pacientul se prezinta intr-o situatie favorabila replantarii si este necesara transportarea la alt spital, portiunea amputata necesita curatire si impachetare sterila (sau curata) uscata. Apoi este pusa intr-un container steril, uscat, plasat in apa cu gheata. Porsiunea amputata trebuie sa nu atinga gheata sau solutia salina inghetata, in acest caz putand apare necroza. Pacientul cu functii vitale stabilizate este transportat in cel mai rapid mod posibil.

Este de preferat ca echipa care face replantarea sa fie anuntata, astfel incat la ajungerea pacientului sa fie pregatita de interventie. Doua echipe operatorii vor face toaleta bontului si a segmentului amputat si vor diseca structurile de anastomozat.Se practica osteosinteza, dupa care se revasculazizeaza segmentul amputat prin anastomozarea cel putin a unei artere importante si a doua vene mari ( de preferat prin sutura microchirurgicala). Timpul pana la revascularizare este indicat sa nu depaseasca 6 ore de la amputatie (se poate prelungi pana la 8 ore in cazul unor segmente distale – deget – transportate in conditii ideale). In cazul in care conditiile permit (starea generala a pacientului), in continuare se sutureaza tendoanele flexoare si extensoare, nervii si se inchide tegumentul.

Cand replantarea nu este posibila, datorita unor conditii generale sau locale, se practica o corectie a bontului de amputatie, pastrand cat mai mult din lungimea segmentului.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 14 decembrie, 2012, 18:06

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *