Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Digestiv » Anatomia Morfologica a Ficatului

Anatomia Morfologica a Ficatului

Anatomia Morfologica a FicatuluiFicatul uman este un organ de textura poroasa, fin, de culoare rosu-inchis maro. El se afla situat in abdomen, cea mai mare parte in hipocondrul drept, dar se intinde si in epigastru ajungand pana in hipocondrul stang. Sub cupola diafragmatica se afla o foita de tesut muscular ce separa plamanii de organele abdominale. Carcasa cartilaginoasa a coastelor acopera ficatul, protejandu-l de leziuni. La un adult sanatos greutatea ficatului variaza intre 1500-1700 g, ceea ce reprezinta circa 1/40 din greutatea totala a corpului.

Ficatul este mentinut in pozitie de mai multe elemente: vena cava inferioara care adera intim de tesutul hepatic pe o intindere de 3-4cm si de venele suprahepatice, de ligamentul rotund (vena ombilicala obliterata si fibrozata) precum si de un numar de ligamente formate din repliuri ale peritoneului hepatic: ligamentul suspensor, ligamentul coronar, ligamentul triunghiular drept, ligamentul triunghiular stang, epiploonul gastrohepatic (micul epiploon), ligamentul hepatorenal si ligamentul hepatocolic.

Forma ficatului neregulata, poate fi asemanata cu un ovoid care are axa cea mai mare indreptata transversal iar extremitatea cea mai voluminoasa indreptata spre dreapta ca si cum ovoidul i s-ar fi sectionat dupa o linie oblica, portiunea sa inferioara si stanga.

El poseda doua fete, una antero-superioara (superioara), alta postero-inferioara (inferioara), doua margini (anterioara si posterioara) si doua extremitati (dreapta si stanga). Insertia hepatica a ligamentului suspensor pe fata superioara, imparte ficatul in doua parti inegale: lobul drept mai mare si mai convex si lobul stang mai mic si aproape plan.

Fata inferioara este concav si strabatuta de doua santuri adanci care merg de la marginea anterioara la cea posterioara a ficatului. Unul din acestea este situat mai spre stanga, numit santul longitudinal al ficatului, este santul venei ombilicale si al canalului venos. Pozitia sa corespunde destul de exact cu linia de insertie hepatica a ligamentului suspensor si contribuie impreuna cu acestea la delimitarea celor doi lobi hepatici, lobul drept si lobul stang. Cel de al doilea sant, santul veziculei biliare si al venei cave, este situat la 6-7cm spre dreapta de santul precedent si este reprezentat de depresiuni ce gazduiesc formatiunile respective. Este mai putin adanc decat santul venei ombilicale si al canalului venos si este situate in plina masa a lobului drapt.

Exista si un al treilea sant, santul transvers care uneste cele doua santuri longitudinale. Acesta este hilul hepatic si apare ca o excavatie larga si profunda care masoara 6-8cm lungime si 2-2,5cm latime. Pe aici intra artera hepatica, vena porta, filete nervoase si ies din ficat canalele biliare, vase limfatice. In hil se mai gasesc si glanglioni limfatici ce se alatura preferential ramificatiilor venei porte.

Masa de tesut hepatic este cuprinsa intre cele doua santuri longitudinale si santul transvers bombeaza pronuntat dand impresia unor lobi; sunt asa numitul lob patrat situat anterior de santul transvers si lobul Spiegel sau caudat situat posterior de santul transvers.

Nu exista insa nici o separare structurala sau cel putin septare care sa dea individualitate acestor asa zisi lobi dupa cum nu exista nici ramuri principale arteriale, porte sau biliare care sa apartina acestor mase de tesut hepatic. De aceea unii anatomisti ca sa evite denumirea de lobi ii numesc eminenta porta anterioara si eminenta porta posterioara.

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 11 decembrie, 2012, 15:51

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *