Prima Pagina » Sanatate A-Z » Dermatologie » Anatomia Tegumentului

Anatomia Tegumentului

Anatomia tegumentului

Tegumentul (pielea) si mucoasele cu care se continua la nivelul marilor orificii ale corpului reprezinta un organ aparte al corpului, cu particularitatea ca este situat la exterior si ca functia sa esentiala este aceea de a fi o bariera intre mediul intern al organismului si mediul extern. Este cel mai greu organ al corpului uman avand circa 16 kg greutate si totodata cel mai intins, cu o suprafata de circa 1,8 m2 pentru un om de greutate si inaltime medii.

Plicaturat, tegumentul isi revine rapid la forma initiala datorita elasticitatii sale si a turgorului sau (gradul de imbibitie hidrica a substantei fundamentale din derm si epiderm).  Grosimea tegumentului variaza de la circa 4 mm pe palme, plante si zona lombo- sacrata la 0,5 – 0,2 mm pe fata, pleoape, preput.

Zonele seboreice ale tegumentului sunt reprezentate de treime a superioara a trunchiului si extremitatea cefalica. Zonele pilare propriu-zise sunt scalpul, axilele si zona genitala.In rest vorbim despre pielea glabra, cu fire de par mai rare si de mici dimensiuni, de tip vellus.Foliculii pilari lipsesc complet numai la nivelul palmelor, plantelor, semimucoaselor si mucoaselor.

Macroscopic se descriu marile pliuri ale tegumentului (retroauriculare, axilare, submamare, inghinale, interfesiera, subfesiere si interdigitale ). In rest, pe suprafata tegumentului se observa, mai usor cu lupa, o retea de microcute care unesc intre ele orificiile foliculare si sudoripare, realizand cadrilajul tegumentar, aflat in mod normal la limita vizibilitatii cu ochiul liber. Deoarece pe palme si plante papilele dermice se dispun in siruri regulate apar dermatoglifele (amprentele, unice pentru fiecare individ).

Orificiile foliculare si ale glandelor sudoripare (glandele sebacee isi elimina continutul prin orificiile foliculare) reprezinta asa-numitele „locuri de minima rezistenta” cutanata fata de infectiile bacteriene si virale (de exemplu, foliculitele acute superficiale si moluscum contagiosum).

Marile orificii ale tegumentului sunt: 2 oculare, 2 auditive, 2 narinare si cate un orificiu bucal, genital si anal. La nivelul lor tegumentul se continua cu mucoasele respective, trecand printr-o zona intermediara de semimucoasa.

Culoarea tegumentului este data de plexul vascular (nuantele de alb sau rosu) si de catre pigmentul natural, melanina (nuantele de brun – negru).

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 25 septembrie, 2013, 11:13 Afisari: 2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *