Categorie Sistemul Digestiv

Venele colonului insotesc arterele omonime, cate una pentru fiecare artera, fiind in final afluenti ai venelor mezenterica superioara si mezenterica inferioara. Venele colonului formeaza arcade venoase ca si arterele, iar aceste arcade constituie in sindromul de hipertensiune portala, cai de derivatie a sangelui venos. Vena mezenterica superioara are teritorii de derivatie fie spre vena gastrica stanga, fie spre vena splenica si de aici spre zonele de anastomoze porto-cave. Vena mezenterica inferioara are teritorii de derivatie spre venele rectului si catre anastomoza dintre venele peretelui colonului descendent si venele peretelui abdominal posterior (plexul Retzius).Vena mezenterica superioara aduna sangele venos corespunzator colonului ...
Citeste mai mult...

Colonul descendent incepe de la flexura colica stanga (hipocondrul stang) si se intinde pana in fosa iliaca stanga de unde se continua cu colonul sigmoid. Aceasta limita inferioara este situata la nivelul stramtorii superioare a pelvisului, unde trece peste muschiul psoas si vasele iliace interne. Este un organ secundar retroperitoneal, intre el si peretele posterior al abdomenului se interpune fascia de coalescenta Toldt.Are o lungime de aproximativ 25 cm, un calibru mai mic si o pozitie mai profunda in cavitatea abdominala in comparatie cu colonul ascendent.Anterior are raporturi cu ansele intestinale si omentul mare, ce se interpun intre acesta si ...
Citeste mai mult...

Colonul transvers este este partea cea mai mobila a colonului, poseda un mezocolon cu marginea anterioara inserata pe colon iar cea posterioara fixa, este inserata de la dreapta spre stanga pe portiunea inferioara a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului si partea superioara a rinichiului stang.La extremitate da nastere la doua formatiuni peritoneale si anume ligamentul frenocolic ...
Citeste mai mult...

Continuarea arterei mezenterice inferioare in pelvis, artera rectala superioara, alaturi de arterele rectala medie si inferioara asigura vascularizatia arteriala a rectului. Rectul, spre deosebire de restul intestinului nu prezinta arcade arteriale extraparietale, anastomozele dintre arterele care-l iriga, toate fiind intraparietale.Artera rectala superioara strabate radacina mezosigmoidului, iar cand ajunge la rect se aseaza pe peretele posterior al acestuia unde se divide intr-o ramura dreapta si alta stanga. Ramura dreapta are calibrul mai mare si coboara oblic pe peretele posterior, dupa care trece pe peretele drept si se apropie de cel anterior. Ramura stanga trece pe peretele stang si apoi pe cel ...
Citeste mai mult...

Intestinul gros reprezinta portiunea finala a tubului digestiv si este format din cec, colon si rect. Prima sa parte incepe din fosa iliaca dreapta, fiind precedat de ileon, si se intinde pana la anus, avand o lungime medie de 160 – 170 cm.Colonul reprezinta portiunea tubului digestiv situata intre valva ileo-cecala si rect, cu o lungime de aproximativ 150 cm. Continutul intestinal traverseaza aceasta parte a tractului digestiv in cca. 16-17 ore. Primele portiuni ale colonului sunt specializate in absorbtia principiilor alimentare, continutul lor fiind lichid, bogat in flora bacteriana. Portiunile finale ale colonului sunt segmente de staza prefecatoare, materiile ...
Citeste mai mult...

Intestinul gros se intinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecala, pana la nivelul canalului anal, dar aceasta definitie morfofunctionala trebuie sa includa apendicele si valvula Bauhin.Aceasta conceptie cauta sa respinga o unitate functionala integratoare, dar individualitatea morfofunctionala si patologica a diferitelor portiuni colice impun studiul anatomic si patologic pe portiuni separate.Lungimea intestinului gros variaza intre 100 - 150 cm, cu o medie de 130 - 1350, cresterea in lungime se poate face pe seama intregului colon dar mai ales pe seama unor segmente separate.Aceste alungiri pot fi congenitale sau castigate dea lungul vietii, ducand la dificultati in investigatia ...
Citeste mai mult...

Ficatul are o mare capacitate de regenerare demonstrata prin faptul ca dupa o hepatectomie partiala regenerarea incepe dupa 24 de ore, atinge maximul in 4-5 zile si se termina in 14 zile.Functiile ficatului sunt multiple, fiind indeplinite la nivelul hepatocitului. Functia biliara a ficatului: Functia biliara comporta secretia si excretia bilei, cu rol important in digestia si absorbtiagrasimilor, in absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), in absorbtia fierului si calciului alimentar.Bila se varsa in intestin in cantitate de 600-1000ml in 24 ore. Ea contine 97% apa si urmatorii componenti principali :saruri biliare ; pigmenti biliari ; colesterol ; lecitina ; saruri anorganice.Functia antitoxica a ficatului: Functia antitoxica consta in faptul ca ...
Citeste mai mult...

Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic.Din capsula pornesc, de la hil spre interiorul ficatului, septuri fibroase care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice si nervoase.Elementele conjunctive provenite din capsula impreuna cu trama reticulara, care reprezinta suportul celulelor hepatice, constituie ceea ce se numeste structura mezodermica a ficatului.In afara de aceasta mai exista si structura endoteliala alcatuita din celule hepatice.Lobului i se atribuie o forma hexagonala avand in centru vena centrolobulara la care ajung venulele din reteaua perilobulara. In ochiurile acestei retele se gasesc cordoanele hepatocelulare alcatuite din doua randuri de celule cu dispozitie radiara (Remock). ...
Citeste mai mult...

In afara tunicii seroase peritoneale, de la periferia segmentelor tubului digestiv, spre interiorul lor se gasesc urmatoarele 3 tunici cu anumite particularitati, si anume:Tunica musculara, este formata din fibre musculare netede, longitudinale la exterior si circulare la interior, cu exceptia stomacului care prezinta cel mai intern si fibre oblice. Aceste fibre musculare asigura motricitatea tubului digestiv si propagarea continutului sau. La anumite nivele formeaza sfinctere, cum ar fi cel piloric, sau a sfincterelor duodenale, ileocecal, anale.La nivelul stomacului musculatura imprima 2 tipuri de miscari:contractii peristolice, tonice, pe alimente, in portiunea verticala (digestorie); contractii peristaltice, in portiunea orizontala (egestorie), pentru eliminarea continutului ...
Citeste mai mult...

Peritoneul este o seroasa. Aceasta seroasa este formata din doua foite – foita parietala si foita viscerala.Foita parietala acopera fata interna a peretilor abdominali, iar la nivelul peretelui posterior inveleste cei doi rinichi, marile trunchiuri vasculare (aorta si vena cava inferioara), lanturile simpatice latero-vertebrale, nervii splanhici si plexuri nervoase, precum si formatiuni vasculare si ganglionare limfatice. De pe acest perete foita parietala din dreapta si cea din stanga, se alatura si se continua spre anterior pentru a inveli, partial sau aproape total, segmentele tubului digestiv si glandele sale anexe, in plus si splina.Aceste prelungiri peritoneale contin pe langa tesut conjunctiv, ...
Citeste mai mult...