Categorie Sistemul Nervos

Fata posterioara a mezencefalului este reprezentata de tectul mezencefalului. Aici se gasesc 4 coliculi cvadrigemeni, doi coliculi superiori si doi coliculi inferiori, separati intre ei de santul cruciat. Coliculii sunt legati prin:bratul coliculului superior de corpii geniculati mediali bratul coliculului inferior de corpii geniculati laterali. Intre extremitatile superioare ale santului cruciat se gaseste epifiza.Intre extremitatile inferioare ale santului cruciat se gaseste fraul (valul) medular superior, avand  de o parte si de alta nervul IV.
Citeste mai mult...

Ventriculul IV este o cavitate realizata prin dilatarea canalului ependimar intre trunchiul cerebral si cerebel.Ventriculului IV I se descriu:podeaua - fosa romboida peretele antero-superior - o lama de substanta alba numita valul medular superior, care uneste cei doi pedunculi cerebelosi superiori. peretele postero-inferior - structura complexa asupra careia exista ambiguitati de terminologie.
Citeste mai mult...

Trunchiul cerebral contine formatiuni cenusii care alcatuiesc doua sisteme functionale: nucleii formatiei reticulate si nucleii extrapiramidali, intre care exista interrelatii stranse.Formatia reticulata a trunchiului cerebral participa atat la elaborarea unor reactii motorii complexe cat si al reglarea reflexelor spinale si a activitatii scoartei cerebrale. Ea primeste numeroase aferente de la colateralele tuturor cailor de conducere ale analizatorilor si trimite doua categorii de aferente: ascendente si descendente.Sistemul reticulat activator ascendent (S.R.A.A.) se proiecteaza bilateral, difuz pe scaorta cerebrala, al cariu tonus functional il creste, pregatind-o pentru a primi stimulii pe caile specifice. S.R.A.A. are rol in reglarea echilibrului somn-veghe, in reactia ...
Citeste mai mult...

Anumiti stimului sinaptici in loc sa produca o depolarizare a somei neuronale, produc hiperpolarizare pana la -80 mV. Acest potential poarta denumirea de potential postsinaptic inhibitor (PPSI). El realizeaza o imagine in oglinda fata de PPSE.Soma neuronala este astfel inhibata, stimularea necesitand o excitatie mai puternica. PPSI poate fi produs de exemplu prin stimularea unui nerv antagonist ipsilateral; este generat probabil de un transfer ionic prin porii somei neuronale, cu dimensiuni de cca. 5 Å suficiente pentru a permite trecerea pe K+ si Cl-, dar nu de Na+. K+ Paraseste astfel neuronul, concomitent cu influx de Cl-, care ii suplimenteaza ...
Citeste mai mult...

Impulsul nervos este transmis de la un neuron la altul cu ajutorul mediatorilor chimici, dintre care cel mai cunoscut este acetilcolina. Actiunea ei dureaza putin, datorita colinesterazei aflate la acest nivel si care o inactiveaza rapid. Efectul stimularii poate fi prelungit impiedicand actiunea acestei enzime cu ajutorul unor substante farmacodinamice numite anticolinesteraze (ex. ezerina). Alaturi de acetilcolina, ca mediator chimic sinaptic pot interveni si alte subtante ca: acidul glutamic, noradrenalina, serotonina, histamina.Transmiterea chimica la nivelul sinapsei explica intarzierea de 0,7 ms pe care o prezinta, ca si marea ...
Citeste mai mult...

Sistemul nervos indeplineste rolul de reglare, coordonare si integrare a functiilor tuturor organelor. El asigura in acelasi timp unitatea organismului cu mediul inconjurator, realizand unitatea organism-mediu si coordoneaza activitatea organelor interne.Sistemul nervos central este in permanenta informat prin stimulii receptionati din afara si din interiorul organismului, ceea ce face posibila integrarea organismului in mediul inconjurator si mentinerea constanta a mediului intern (homeostazia). Reglarea nervoasa a functiilor corpului se bazeaza pe activitatea centrilor nervosi care prelucreaza informatiile intrate si elaboreaza comenzi ce sunt transmise efectorilo. Fiecare centru nervos poate fi separat in doua compartimente functionale:compartimentul senzitiv, unde sosesc informatiile culese ...
Citeste mai mult...

Activitatea emisferelor cerebrale trece periodic prin doua stari functionale distincte: starea de veghe si starea de somn.Veghea este o stare functionala a creierului caracterizata prin cresterea tonusului S.R.A.A., concomitenta cu orientarea constiintei spre o anumita activitate. Starea de veghe la om se confunda cu starea de constienta. In acest timp individul efectueaza toate activitatile voluntare, traieste majoritatea experientelor afective. Alternativa starii de veghe este somnul.Somnul reprezinta o stare de activitate cerebrala caracterizata prin intreruperea temporara a analizei constiente a stimulilor interni si externi, cand este suprimata si activitatea voluntara. Are caracter reversibil. Trecerea de la veghe la somn si invers ...
Citeste mai mult...

Reflexul reprezinta mecanismul fundamental de activitate a sistemului nervos. El reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul a fost introdus in urma cu 300 de ani de catre matematicianul si filosoful francez Rene Descartes. Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.La realizarea unui reflex participa cinci componente anatomice: receptorul, calea aferenta, centri, calea eferenta si efectorul. Ele alcatuiesc impreuna arcul reflex.Receptorul este de obicei o celula sau un grup de celule diferentiate si specializate in celule senzoriale (gustative, auditive, vizuale, vestibulare). Alti receptori sunt corpusculii senzitivi alcatuiti din celule, fibre conjunctive si formatiuni nervoase ...
Citeste mai mult...

La nivelul bulbului intalnim cele doua functii fundamentale ale sistemului nervos: functia reflexa si functia de conducere. Functia reflexa a bulbului: In bulb se inchid numeroase reflexe dintre care unele au rol vital. Distrugerea bulbului duce la moarte imediata. Principalele reflexe bulbare sunt cele digestive, circulatorii si respiratorii.Reflexele reglatorii ale activitatilor secretorii si motorii ale tubului digestiv sunt: reflexul salivar al glandei parotide cu centrul in nucleul salivator inferior, centrii gastrosecretori, pancreatosecretori, bilisecretori cu centrii in nucleul dorsal al vagului. Tot prin nucleul dorsal al vagului se stimuleaza partea finala a deglutitiei, activitatea motorie a stomacului, intestinului subtire si a primei jumatati ...
Citeste mai mult...

Talamusul indeplineste patru functii: de releu, de asociatie, motorie si de talamus nespecific. Functia de releu a talamusului:Statie de intrerupere sinaptica. In nucleii talamici specifici are loc   sinapsa obligatorie cu cel de-al treilea neuron, pentru caile sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive si interoceptive. Exceptie fac caile olfactive; de asemenea, caile visceroceptive care ajung mai intai la hipotalamus, iar de aici in drumul lor spre scoarta, fac sinapsa in talamus.Caile vizuale si acusticovestibulare fac interupere in corpii geniculati laterali, respectiv mediali, din metatalamus (care constituie un tot unitar cu talamusul). Astfel caile somestezice (exteroceptive si proprioceptive constiente) au cel de-al treiela neuron la ...
Citeste mai mult...