Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Nervos

Sistemul Nervos

Nervul Trigemen

Nervul trigemen este a V-a pereche de nervi cranieni. Nervul trigemen este un nerv mixt: senzitiv si motor. Ramurile senzitive ale trigemenului: Cele trei ramuri senzitive ale trigemenului sunt: nervul oftalmic, nervul maxilar superior si ramura senzitiva a nervului mandibular. Nervul oftalmic culege stimulii din tegumentul fruntii, pleoapa superioara, globul ocular, cornee, conjunctiva, plafonul cavitatii […]

Labilitatea

Labilitatea este in functie de perioada refractara si exprima numarul maxim de stimul care pot fi insusiti de un tesut, respectiv de nerv. Daca frecventa stimulilor este mai mare decat labilitatea, o serie de stimuli sunt pierduti. Optimul unei excitatii consta din stimuli de frecventa labilitatii. Labilitatea diferitilor axoni variaza de la 100 la nivelul […]

Sistemul Nervos Parasimpatic

La fel ca si cel simpatic sistemul nervos parasimpatic este format dintr-o portiune centrala si alta periferica. Portiunea centrala cuprinde neuronii grupati in centrii vegetativi de la nivelul trunchiului cerebral –  parasimpaticul cranian –  si de la nivelul maduvei sacrale – parasimpaticul sacral. Parasimpaticul cranian este reprezentat printr-o serie de nuclei vegetativi parasimpatici de la […]

Ariile receptorii

La nivelul scoartei cerebrale s-au evidentiat numeroase arii (campuri) senzitive, specializate in prelucrarea unui anume tip de informatii. Aceste arii reprezinta segmentele corticale ale analizatorilor. La nivelul lor se termina axonii tritioneuronilor (neuronilor talamici). Pe baza stimulilor care ajung in aceste arii, este elaborata senzatia elementara specifica (vizuala, auditiva, tactila etc.). Rolul senzitiv al acestor […]

Functia reflexa a maduvei spinarii

Maduva spinarii prezinta cele doua functii fundamentale ale sistemului nervos: functia reflexa indeplinita de substanta cenusie si functia de conducere indeplinita de substanta alba. Functia de centru reflex este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi localizati in maduva. Distingem reflexe medulare somatice in care raspunsul se constata la nivelul unui muschi striat voluntar si […]

Fiziologia bulbului

La nivelul bulbului intalnim cele doua functii fundamentale ale sistemului nervos: functia reflexa si functia de conducere. Functia reflexa a bulbului: In bulb se inchid numeroase reflexe dintre care unele au rol vital. Distrugerea bulbului duce la moarte imediata. Principalele reflexe bulbare sunt cele digestive, circulatorii si respiratorii. Reflexele reglatorii ale activitatilor secretorii si motorii […]

Scoarta Emisferelor Cerebrale

Scoarta Emisferelor Cerebrale

Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai evoluata a sistemului nervos central, organul nervos cel mai recent aparut din punct de vedere filogenetic. Din punct de vedere anatomic si functional distingem susbstanta cenusie ce formeaza centrii nervosi de integrare si coordonare si substanta alba ce reprezinta atat conexiunile dintre acesti centrii cat si caile de conducere […]

Reflexele statice si reflexele statokinetice

In cazul experientelor efectuate pentru studiul distribuirii tonusului muscular s-au putut observa si alte fenomene privind comportamentul animalului respectiv. Astfel, animalul decerebrat isi poate mentine pozitia in patru labe daca il asezam in echilibru, dar el nu-si poate schimba aceasta structura cu aspect inert. La cea mai mica miscare sau daca impingem usor animalul, el […]

Transmiterea sinaptica

Transmiterea sinaptica

Impulsul nervos este transmis de la un neuron la altul cu ajutorul mediatorilor chimici, dintre care cel mai cunoscut este acetilcolina. Actiunea ei dureaza putin, datorita colinesterazei aflate la acest nivel si care o inactiveaza rapid. Efectul stimularii poate fi prelungit impiedicand actiunea acestei enzime cu ajutorul unor substante farmacodinamice numite anticolinesteraze (ex. ezerina). Alaturi […]

Potentialul postsinaptic excitator

Daca stimulul presinaptic este slab, in soma motoneuronului se produce o depolarizare, care apare ca un potential de actiune redus, cu durata de cca. 20 ms. Acesta nu este urmat de o activare axonala, ramanand localizat. El este denumit potential postsinaptic excitator (PPSE) si creste proportional cu intensitatea stimulului. PPSE este produs printr-un influx ionic […]