Prima Pagina » Sanatate A-Z » Dermatologie » Anexele Cutanate

Anexele Cutanate

Anexele Cutanate

Acestea sunt foliculii pilari, unghiile, glandele sebacee si glandele sudoripare.

Foliculul pilar

Orice folicul pilar poseda un bulb, o radacina si o tija. Bulbul este alcatuit din celule de tip bazal care se divid si asigura cresterea firului de par. El este situat profund la jonctiunea dermo-hipodermica si este nutrit prin papila foliculara. Radacina este portiunea firului de par aflata intrategumentar iar tija portiunea extrategumentara. Ambele sunt formate din corneocite moarte (fara activitate vitala) colorate prin diverse tipuri de melanina. Foliculul pilar este invelit intr-o invaginatie a epidermului in derm care formeaza sacul folicular si care se deschide la suprafata printr-un orificiu folicular. Orice folicul pilar are anexata o glanda sebacee, situata in dermul mijlociu, al carei canal se deschide in sacul folicular si al carei produs, sebumul, are rolul de a lubrefia tija foliculara. In acest sens se vorbeste de unitatea pilo-sebacee.

Firele de par sunt de mai multe tipuri:

  • lanugo: firele imature de pe corpul fatului si nou-nascutului;
  • vellus: firele mai mult sau mai putin vizibile de pe pielea glabra (ele sunt mai eviden­te si mai abundente in mod fiziologic, la ambele sexe, pe buza superioara (mustata), pe ante­brate si pe gambe;
  • firele mature: sunt cele prezente pe scalp, axilar, genital, sprancene, gene si vestibul narinar; firele de par ale sprancenelor, genelor si cele narinare sunt fiziologic cele mai groase si au un orificiu folicular particular de larg.

Unghiile

Unghiile sunt lame de keratina dura care acopera fata dorsala a ultimei falange a dege­telor si joaca un rol de protectie mecanica esential pentru prehensiune si mers.

Ele cresc in lungime din radacina ungheala, o invaginatie superficiala a epidermului in derm (radacina se observa la nivelul policelor prin portiunea alba de la baza unghiei numita lunula), iar in grosime cresc prin activitatea patului ungheal, portiunea aflata sub lama unghe- ala. Unghiile mai poseda o margine libera si un eponichiu, o lama de strat cornos care etansei- zeaza la periferie lama ungheala, prevenind infectiile tip perionixis. Unghiile se refac complet in circa 3 luni la maini si 6 luni la picioare, dar rata de crestere scade odata cu varsta, fiind de circa 2 ani la cei peste 60 de ani.

Glandele sebacee

Glandele sebacee sunt prezente de regula in asociere cu un folicul pilar, exceptie facand doar unele glande de pe semimucoasa buzelor si a preputului.

Produsul lor, sebumul, este o excretie holocrina, adica realizata prin distructia completa a cate unui grup de sebocite aflate in centrul glandei. Sebumul contine trigliceride, scualeni, co­lesterol si urme de acizi grasi liberi. Functia de baza a sebumului este aceea de lubrefiere a te­gumentului si firelor de par, in lipsa producandu-se fisuri cutanate si respectiv rupturi ale tijelor foliculare. Sebumul mai favorizeaza retentia apei in epiderm si astfel un turgor normal, in lipsa pielea devenind uscata (xerotica). Densitatea medie a glandelor sebacee este de circa 100 pe cm2, este mai mare pe zonele numite seboreice ale tegumentului, unde ajunge la 400 – 900 pe cm2 si lipsesc complet pe palme si plante.

Glandele sudoripare

Glandele sudoripare sunt de doua feluri: ecrine si apocrine.

Glandele ecrine sunt majoritare, sunt distribuite pe toata suprafata tegumentului, mai dens pe frunte, palme si plante si intra in activitate de la nastere. Histologic sunt formate dintr- un glomerul situat in dermul mijlociu, analog cu glomerulul renal, cu acelasi mecanism de concentrare in contracurent a Na, K, Cl si apei si de filtrare a ureei si a altor toxine, dar mult mai putin eficace. Din glomerul pleaca un canal excretor care are un epiteliu bistratificat in derm si o terminatie spiralata fara perete propriu in grosimea stratului cornos. Orificiul glan­delor ecrine este independent de cel folicular. Excretia sudorala permanenta se numeste „perspiratio insensibilis”, totalizeaza 800 – 1000 ml/24 ore si contribuie la formarea filmului hidro-lipo-proteic de suprafata, conferindu-i caracterul acid. In conditii de stres termic sudoarea ecrina poate ajunge pana la 10 litri/24 ore, evaporarea sudorii pe suprafata tegumentului jucand un important rol in termoreglare. Excretia sudorala ecrina este de tip merocrin, adica prin filtrare, fara pierdere de material celular.

Glandele sudoripare apocrine sunt distribuite axilar, perimamelonar, pubian, perineal si perianal. Ele intra in activitate numai la pubertate. Excretia lor este de tip holomerocrin, adica realizata printr-un mecanism dublu, atat de filtrare cat si distructia partiala a unora din celulele glandei. Ca atare, sudoarea apocrina este mai bogata in proteine, are un un miros caracteristic (se pare cu rol de feromon sexual in dezvoltarea filogenetica) si un pH alcalin care favori­zeaza infectiile bacteriene. Canalul lor se deschide de asemenea separat de orificiul folicular.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 25 septembrie, 2013, 13:16 Afisari: 2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *