Prima Pagina » Corpul Uman » Anexele pielii

Anexele pielii

Anexele pielii sunt reprezentate de fanere si glande, dispuse in diferite locuri, la nivelul tegumentelor corpuli.

Fanerele reprezinta structuri cornoase, de origine epodermica si fiind reprezentate de par si unghii.

Parul prezinta o portiune libera, care se ridica de la suprafata pielii, numita tulpina, si una infundata oblic in tegument numita radacina.

Tulpina contine trei straturi concentrice, de la interior spre exterior, care sunt:

  • maduva, cu celule mari, ovale;
  • scoarta, cu celule ce contin pigmenti (determina culoarea parului);
  • cuticula (epidermicula) cu celule cornoase turtite.

Radacina este formata din bulbul firului de par (partea mai dilatata de la baza) in care patrunde papila dermica, iar mai sus are inserta muschiul piloerector (care determina erectia firului de par); de asemenea, mai este anexata radacinii o glanda sebacee, a carei secretie – sebumul, lubrefiaza parul.

Unghia este o lama cornoasa anexata pielii in dreptul fetei posterioare a ultimei falange a fiecariu deget.

Ea reprezinta un corp vizibil sub care se afla patul unghiei, iar posterior radacina unghiei acoperita de cuta supraungheala tegumentara; sub radacina se afla matricea (zona de crestere a unghiei), iar inaintea cutei supraungheale este lunula, o portiune mai depigmentata.

Glandele sunt formatiuni secretorii localizate in grosimea dermului facand parte din grupul glandelor exocrine.

Glandele sudoripare, inegal raspandite in piele, mai abundente in planta, palma, cap si gat, sunt de tip tubular.

Fiecare glanda sudoripara are in hipoderm glomerulul (un canal contort) – partea secretorie a sudorii, continuat cu un canal drept ce treverseaza dermul si se continua in epiderm cu un traiect sudoripar, deschis print-un por la exteriorul pielii.

Glomerulul este format din celule secretoare mari si celulele mioepiteliale asezate pe o membrana bazala.

Glandele sebacee sunt de tip acinos, atasate bazei firului de par, care secreta un lichid vascos – sebumul, ce lubrefiaza firul de par atat in interiorul tegumentului cat si la suprafata sa.

Glandele mamare caracteristice mamiferelor, intra in structura centrala a doua formatiuni simetrice – mamele (mamme, gr. = sanul mamei, mamela) mult mai dezvoltate la sexul feminin (regiune mamara), parte componenta ale aparatului genital, ca un caracter sexual secundar. Fiecare mamela este situata pe peretele antero-lateral al toracelui, lateral de stern si sub clavicula inaintea muschiului mare pectoralde fascia anterioara a carui adera print-o membrana fibroasa – ligamentul suspensor al mamelei, ce o fixeaza de clavicula.

La sexul masculin regiunea mamara este mult mai restransa circumscrisa numai de inconjurul areolei mamare, situate in centrul regiunii.

La fetele tinere forma mamelei este de semisfera, cu baza spre torace, iar consistenta destul de ferma. Mai apoi, in functie de starile fiziologice ale aparatului genital, sub influnte hormonale, in timpul sarcinii si alaptarii, forma si consistenta ei se modifica. Volumul mamelelor, dar si forma si consistenta lor difera in functie de varsta persoanei, starile ei fiziologice, sau de dezvoltarea tesutului adipos.

Structura mamelei, incepand de la suprafata, este:

  • pielea, fina, prezinta central o zona circulara – areola, cu mici ridicaturi (glande sebacee voluminoase), iar in mijlocul ei o mica proeminenta – mamelonul, ce prezinta circa 18-20 orificii in varf (deschiderea canalelor galactofore, ale glandelor din profunzime); in grosimea mamelonului sunt si fibre musculare netede, cu rol in erectie (erectio, lat. = ridicate) sa reflexa;
  • hipodermul, dinspre periferia mamelei spre interiorul ei se dedubleaza (ingloband central si intersectand structurile glandei mamare), intr-o lama grasasa preglandulare mai groasa, absenta in areola, si una retroglandulara, mult mai subtire, adera posterior de ligamentul suspensor, ultimul fixat de clavicula; cand acest ligament devine lax are loc ptoza mamara (de obicei fiziologica la femeile mai in varsta);
  • glanda mamara, e formata din 15-20 lobuli, dispusi radiar, avand structura tubulocinoasa complexa, de la care se desprind canalele galactofore, de excretie (eliminare) a glandei.

 

 

Articole Similare:

Ultima actualizare: sâmbătă, 20 iulie, 2019, 13:24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *