Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Reproducator » Aparatul Genital Masculin

Aparatul Genital Masculin

Aparatul Genital Masculin

Aparatul genital masculin este format din:

Organele genitale externe:

  • testiculul, glanda sexuala.
  • penisul, ordinul copulatiei.

Organele genitale interne:

  • epididim;
  • prostata;
  • veziculele seminale;
  • canalul deferent.

Testiculul

Este glanda sexuala mixta care produce spermatozoizii, celulele sexuale masculine si secreta hormonii androgeni (testosteronul), care determina caracterele sexuale secundare masculine. Sunt in numar de doi, drept si stang, ocupa bursele scrotale. Din punct de vedere embriologic, tesliculii se dezvolta in cavitatea abdominala, dupa care trec prin canalul inghinal si ajung in scrot, inainte de nastere.

Migrarea incompleta a testiculilor poale fi uni sau bilaterala si se numeste ectopie testiculara (criptorhidie). Aceasta anomalie necesita tratament medicamentos sau chirurgical pentru o dezvoltare normala ulterioara.

Au forma ovoidala, lungime de 4—6 cm., o grosime de 2 cm si o consistenta elastica. Prezinta 2 fete, laterala si mediala, 2 margini – anterioara si posterioara, 2 extremitati – superioara si inferioara.

Structura: suprafata testiculului este acoperita de o membrana conjunctiva de culoare alba — sidefie, numita albuginee, formata din fibre colagene si elastice, care in partea postero-superioara se ingroasa formand mediastinul, din care se desprind septuri conjunctive ce imparte testicolul in mai multe loje (200-300). In fiecare loja se gasesc 2-3 tubi seminiferi contorti la nivelul carora se vor forma spermatozoizii. Tubii sunt separati intre ei prin tesut conjunctiv interstitial, in care se gasesc vase si nervi precum si celule interstitiale Leydig, ce secreta testosteron. Tubii seminiferi se unesc dand un singur canal numit tub drept ce se orienteaza spre mediastin, unde formeaza o retea de canale neregulate si apoi se colectaeza in 10-12 canale eferente ce se indreapta spre epididim. Acestea se deschid intrun canal unic, canalul epididimar care formeaza corpul si coada epididimului continuandu-se cu canalul deferent.

Alcatuirea tubilor:  pereti subtiri, in interior cu celule cu rol trofic si de sustinere Sertoli si celule ce produc spermatozoizi.

Epididimul

Este formatiunea situata pe marginea superioara si posterioara a testiculului, cu o lungime de aprox. 5 cm. Aspectul general este de virgula, si i se descriu 3 portiuni: capul, corpul si coada, continuandu-se cu canalul deferent, care urca in abdomen. Canalul epididimar, continut in corpul si coada epididimului atinge o lungime de 5—6 m.

In structura epididimului intra 3 tunici:

  • adventicea, la exterior, formata din tesut conjunctiv.
  • musculara, la mijloc.
  • mucoasa la interior, care este formata din cciulc ciliate si neciliate; acestea din urma secreta un lichid care intra in compozitia spermei.

Scrotul

Cele 2 testicule sunt adapostite intr-un sistem de invelisuri concentrice care alcatuiesc scrotul sau punga = bursele scrotale, separate prin rafeul scrotal care delimiteaza cele 2 loje testiculare.

La exterior, scrotul apare ca o punga cutanata, situata in partea inferioara a peretelui abdominal, sub radacina penisului.

Structura: de la suprafata spre interior, scrotul se compune din urmatoarele tunici;

  • pielea este subtire, extensibila, elastica, cu numeroase cute transversale; este prevazuta cu peri rari si numeroase glande sebacee si sudoripare. Este pigmentata.
  • dartosul este un muschi pielos neted.
  • fascia spermatica externa formata din fibre venite din: muschiul oblic intern si muschiul transvers al adomenului.
  • fascia spermatica interna, derivata din fascia transversala a abdomenului
  • tunica vaginala proprie este o dependinta a peritoneului formata dintr-o foita parietala si una viscerala, ce delimiteaza cavitatea vaginala. o cavitate virtuala, ce contine o lama fina de lichid care favorizeaza alunecarea testiculului. Prezenta unei cantitati mari de lichid in aceasta cavitate se numeste hidrocel.

Canalul deferent

Canalul deferent continua epididimul si se intinde pana la locul de unire al vezicu1elor seminale si canalul ejaculator. Are o consistenta ferma si o lungime de aproximativ 51 cm.

Are 4 portiuni:

  • scrotala=libera care intra in alcatuirea funiculului spermatic si tine pana la orificiul inghinal subcutanat;
  • inghinala in traiectul canalului inghinal;
  • abdominala intre orificiul inghinal abdominal si fata posterioara a vezicii urinare;
  • ampulura situata in spatele veziciiurinare.

Canalul ejaculator rezulta din unirea canalului deferent cu canalul excretor al vezicii seminale, deasupra prostatei. El strabate prostata pana la uretra prostatica si se deschide la nivelul coliculului seminal. Are un lumen ingust si ca atare expulzia spermei se face cu putere si viteza mare in uretra prin contractia musculaturii canalului deferent.

Glande anexe ale aparatului genital masculin

Prostata: este un organ glandular situat in jurul potiunii initiale a uretrei. Este putin dezvoltata la copil si creste odata cu pubertatea. La adult are forma si dimensiunile unei castane.

Prostata este situata in cavitatea pelviana in loja prostatica, cuprinsa intre:

  • vezica urinara, veziculele seminale;
  • rect;
  • perineu;
  • simfiza pubiana.

Are forma unui con turtit, cu varful in jos si inainte. La varstnici se hipertrofiata dand adenomul prostatic care se insoteste de tulburari urinare. Este strabatuta de uretra prostatica in care se deschid orificiile canalelor ejaculatoare. Secreta un lichid vascos, latescent, cu miros caracteristic, care se adauga spermei, bogat in AA (ce dau mirossul caracteristic spermei), enzime (fosfataza acida), acid citric si Zn.

Veziculele seminale: reprezinta niste diverliculi glandulari ai canalului deferent. Secreta un lichid mucos, care se adauga spermei si reprezinta un rezervor pentru secretia produsa de conductele spermatice. Sunt in numar de doua dreapta si stanga. Sunt situate intre vezica urinara si rect, lateral de ampulele deferentiale.

Glandele bulbo-uretrale (Cowper): sunt 2 formatiuni glandulare ovoide de tip tubulo-alveolar. Secreta un  lichid vascos care se adauga spermei.

Penisul

Este organul copulativ masculin si organ al mictiunii. Situat deasupra scrotului, inaintea simfizei pubiene.

Prezinta 2 portiuni:

  • o portiune perineala, fixa, radacina penisului care cuprinde radacinile corpilor cavernosi.
  • o portiune libera, corpul penisului, care se termina la extremitatea sa anterioara, cu o parte mai voluminoasa = glandul. Corpul penisului este cilindric, usor turtit anteroposterior. In varful glandului se afla meatul urinar.

Invelisul tegumentar al penisului se continua la nivelul glandului cu un manson cutanat care se termina in fund de sac = preput. Glandul depaseste prin diametrul bazei circumferinta corpului, astfel incat intre gland si corp se delimiteaza un sant, numit sant balanopreputial.

Structura:

Aparatul erectil cuprinde:

Corpii cavernosi, situati dorsal: sunt in numar de 2, drept si stang. Se unesc anterior pe linia mediana, iar posterior se prind separat pe ramurile inferioare ale pubisului. Intre ei se gaseste un sept perforat.

Corpul spongios al uretrei intra in alcatuirea penisului, ocupand spatiul median dintre cei 2 corpi cavernosi pe partea inferioara a acestora. Este strabatut de uretra. Extremitatea posterioara incepe printr-o portiune mai dilatata = bulb uretral. Extremitatea anterioara se continua cu glandul.

Invelisurile penisului:

  • la exterior, pielea.
  • tunica musculara subtire, care formeaza dartosul penian
  • tunica conjunctiva laxa, in care se gasesc vasele superficiale.
  • fascia penisului, continuare a fasciei superficiale a abdomenului, care inveleste corpii spongios si cavernosi.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 19 decembrie, 2012, 12:56

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *