Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Cardiovascular » Arborele Vascular

Arborele Vascular

Arborele VascularArborele vascular este format din artere, vene si capilare. Arterele sunt vase prin care sangele dinspre inima spre tesuturi si organe. Capilarele sunt vase cu calibru foarte mic, la nivelul carora se fac schimburile ( gaze, substante) intre sange si diferitele tesuturi. Venele sunt vase prin care sangele este readus la inima.

Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie, cele mai mici fiind arteriolele care se continua cu capilarele.

Artere———–arteriole————capilare­­————-venule————-Vene

Vasele sanguine sunt tuburile prin care este inchis si prin care circula sangele. Arterele pornesc din ventricule si, ramificandu-se, se raspandesc la toate organele, unde se capilarizeaza. Arterele mari sunt asezate, in general, profound, pe cand arterele mici sunt superficiale.

In tunica mijlocie a arterelor mari (aorta, artera pulmonara) se gaseste mai mult tesut elastic (artere de tip elastic), pe cand in tunica mijlocie a arterelor mai mici predomina tesutul muscular (artere de tip muscular). Stratul de tesut elastic se subtiaza pe masura ce ne departam de inima, iar stratul muscular se ingroasa, cu cat ne departam de inima. Datorita acestui fapt, arterele mari sunt extensibile si elastice, pe cand cele mijlocii si mici sunt contractile.

Tunica externa si cea mijlocie nu au aceeasi grosime pe toata lungimea arterelor, pe masura ce ne indepartam de inima si ne apropiem de vasele capilare, ele se subtiaza din ce in ce mai mult, pana dispare la nivelul capilarelor.

Venele sunt mai numeroase decat arterele, prin ele sangele circula de la periferie spre inima. Sunt vene profunde care insotesc arterele si vene superficiale care sunt asezate sub piele si nu insotesc arterele. Valvulele venoase se gasesc numai in venele in care sangele circula de jos in sus (de ex. in venele membrelor inferioare si vena cava inferioara). Venele care au valvule se numesc vene valvulare. Valvulele lipsesc in venele in care sangele circula de sus in jos, ca, de ex. venele jugulare si vena cava superioara. Venele care nu au valvule se numesc vene avalvulare. Valvulele venoase au forma unor cuiburi de randunica si sunt asezate cu concavitatea in sus.

Structura peretelui vascular

Structura peretelui vascular (vaselor sanguine, vaselor limfatice).  La nivelul vaselor mari( artere, vene) intalnim o structura reprezentata de trei tunici:

  • intima (tunica interna);
  • media (tunica mijlocie);
  • adventicea (tunica externa).

Intima este formata dintr-un endoteliu asezat pe membrane bazala(subendoteliu). Tunica mijlocie difera de la un tip de vas la altul. La nivelul arterelor, in functie de structura mediei, exista artere de tip elastic si de tip muscular. Arterele de tip elastic au in medie predominant fibre elastice, fibre care sunt grupate in lame elastice.Aceste artere sunt mari( aorta, arterele pulmonare, carotidele, iliacele).  Arterele de tip muscular sunt de calibru mai mic, au media reprezentata de cellule musculare netede si fibre elastice in numar redus. La aceste artere de tip muscular fibrele elastice se concentreaza la cele 2 limite ale mediei numite limitante (membrane) elastice (interna si externa). Aceste limitante elastice lipsesc la arterele mari si nu le intalnim in structura venelor.

Media( tunica mijlocie) venelor( sanguine si limfatice) este reprezentata de tesut conjunctiv bogat in fibre  elastice,colagene si cellule musculare netede. Adventicea este o patura de tesut conjunctiv, prezinta fibre elastice, fibre colagene.

Capilarele

Capilarele sanguine – se interpun intre vasele sanguine (se interprun intre arteriole si venule sau intre 2 arteriole sau intre 2 venule). Pot fi obisnuite (lumen constant regulat) si sinusoide (au calibru mult mai mare si foarte variabil), de ex. in parenchimuri(de ex. hepatic). Capilarele limfatice se termina in fund de sac, calibrul este destul de neregulat. Peretele capilarelor sanguine si limfatice este foarte subtire, format din endoteliu sprijinit pe membrane bazala.

Circulatia prin capilare se face cu viteza si presiune scazute. Acestea, precum si peretele subtire, unistratificat al capilarelor, favorizeaza schimburile de substante dintre sange si cellule. Presiunea sanguina din capilare forteaza o parte din plasma sa iasa printre celule, formand lichidul intercelular. El scalda celulele si prin intermediul lui se realizeaza schimburile de substante dintre celule si sange : oxigenul si nutrimentele trec din capilare in lichidul intercellular, iar dioxidul de carbon si produsii toxici sau nefolositori intra in sangele din capilare.

O parte din lichidul intercellular intra in capilarele limfatice, vase in forma de” deget de manusa”, inchise , formand limfa.

Marea si mica circulatie

In alcatuirea arborelui vascular se disting 2 teritorii de circulatie: circulatia mare­­­­­­­-sistemica, si circulatia mica –pulmonara.

Circulatia mica/ pulmonara= incepe in ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare, care transporta spre plaman sange cu CO2.

Trunchiul pulmonar se imparte in cele 2 artere pulmonare, care duc sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor, unde il cedeaza alveolelor care-l elimina prin expiratie. Sangele cu O2 este colectat de venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman. Cele 4 vene pulmonare sfarsesc in atriul stang.

Circulatia mare/ sistemica= incepe in ventriculul stang, prin artera aorta care transporta sangele cu O2 si substante nutritive spre tesuturi si organe. De la nivelul acestora, sangele incarcat cu CO2 este preluat de cele 2 vene cave care-l duc in atriul drept.

Inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea miocardului= electrocardioagrama. Inregistrarea se poate face la suprafata inimii sau a corpului.

ECG (electrocardiograma) consta din unde (care sunt deflexiuni /devieri de amplitudini variabile, exprimate in mV), segmente (liniile orizontale dintre 2 unde vecine) si intervale (distanta intre inceputul unei unde si inceputul alteia).

Unde: P, Q, R, S, T – Segmente: PQ – Intervale: PR

Orice tulburare care afecteaza sistemul de conducere/ miocardul, genereaza modificari de Ecg.

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 18 decembrie, 2012, 18:13

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *