Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Nervos » Arcul Reflex Vegetativ

Arcul Reflex Vegetativ

Arcul reflex vegetativ reprezinta unitatea elementara in mecanismul de functionare a sistemului nervos vegetativ si este format dintr-o cale aferenta, un centru nervos si o cale eferenta.

Calea aferenta este formata din prelungirile neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii spinali sau din ganglionii de pe traiectul nervilor cranieni. Dendritele acestor neuroni culeg excitatiile de la visceroceptori (baroreceptori, osmoreceptori, chemoreceptori), iar axonii merg la centrii nervosi din maduva sau trunchiul cerebral.

Calea eferenta este alcatuita din doua neuroni: un neuron preganglionar, situat in centrul vegetativ din maduva spinarii sau trunchiul cerebral, a carui prelungire formeaza fibra preganglionara (mielinica), iar al doilea neuron se gaseste in ganglionii vegetativi paravertebrali, previscerali sau intramurali; axonul acestuia constituie fibra postganglionara (amielinica) ce merge la organul efector.

De mentionat ca fibrele preganglionare medulare ies prin radacina anterioara a nervului spinal, impreuna cu fibrele somatice, patrund apoi prin ramul comunicant alb in ganglionul simpatic paravertebral.

Aici, fibra preganglionara are mai multe posibilitati:

  • poate face sinapsa cu mai multi neuroni postganglionari din acelasi ganglion;
  • fibra preganglionara se ramifica in mai multe ramuri ascendente si descendente ce merg in lungul lantului simpatic si stabilesc conexiuni cu cca. 30 de neuroni postganglionari din 8-9 ganglioni diferiti; aceasta este situatia cea mai frecventa. Fibrele postganglionare se pot intoarce prin ramul comunicant cenusiu in nervul rahidian mixt, sau pot forma trunchiuri nervoase cenusii postganglionare. In ambele cazuri aceste fibre postganglionare se distribuie la organele interne, toracice, abdominale;
  • axonul preganglionar trece prin ganglionul paravertebral fara sa faca sinapsa aici, iese apoi pe calea nervilor simpatici albi (nervii splanhnici), va ajunge intr-un ganglion previsceral (celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior) sau in unul intramural cu a caror neuroni sinapseaza. Fibrele postganglionare se vor distribui apoi la organele abdomino-pelvine, la aorta si arterele iliace;
  • fibra preganglionara trece prin ganglionii paravertebrali si previscerali (celiac) fara a face sinapsa si ajunge la medulosuprarenala, care este inervata de fibre simpatice preganglionare.

Comparativ cu calea eferenta a arcului reflex somatic care este neintrerupta, calea eferenta vegetativa este intrerupta la nivelul ganglionilor vegetativi; exceptie fiind doar in cazul inervatiei medulosuprarenalei, celulele secretorii ale acestei glande sunt inervate direct de fibrele preganglionare ale nervului splanhnic si ele reprezinta, de fapt, neuronii postganglionari.

Deci, in alcatuirea unui arc reflex vegetativ intra trei neuroni: un neuron senzitiv si doi neuroni motori. Totusi, ganglionul vegetativ nu este un neuron reflex, el fiind doar un simplu releu pe calea efectorie, centrul fiind situat in sistemul nervos central. De obicei, fibrele postganglionare, mai ales cele parasimpatice, sunt scurte si se distribuie numai la unele din celulele efectoare. Activitatea celulelor din jur (care nu sunt inervate) este influentata de mediatorii chimici secretati de terminatiile nervoase vegetative.

Majoritatea organelor primesc o inervatie vegetativa dubla cu efecte antagoniste asupra activitatii lor. Astfel, inima prezinta o inervatie simpatica (stimulatoare) si parasimpatica (inhibitoare). Exista, totusi, si organe asupra carora simpaticul si parasimpaticul au efecte similare.

Asa de exemplu, excitarea fibrelor simpatice, cat si a celor parasimpatice determina o stimulare a glandelor salivare, contractia splinei; exista insa, in aceste cazuri, o diferenta cantitativa si calitativa. Sunt si organe care primesc o singura inervatie vegetativa. Astfel, medulosuprarenala, uterul, cele mai multe arteriole poseda doar o inervatie simpatica, iar glandele gastrice si pancreatice au numai o inervatie parasimpatica.

La nivelul terminatiilor fibrelor vegetative se elibereaza mediatori chimici prin intermediul carora actioneaza asupra efectorilor.

Fibrele postganglionare simpatice descara un amestec de catecolamine, dintre care 95% il constituie noradrenalina si 5% adrenalina. Din aceasta cauza noradrenalina este considerata ca un mediator chimic al terminatiilor simpatice adrenergice. Celulele medulosuprarenale secreta catecolamine cu un procent de 80% adrenalina. Fibrele postganglionare parasimpatice, la fel si toate fibrele preganglionare (simpatice si parasimpatice) secreta acetilcolina, deci sunt fibre colinergice. Dar s-au descoperit si fibre postganglionare simpatice, care descarca acetilcolina, asa cum sunt fibrele care se termina in musculatura striata si in glandele sudoripare.

Sistemul nervos vegetativ, din punct de vedere fiziologic, se imparte in sistem nervos simpatic si sistem nervos parasimpatic.

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 6 septembrie, 2011, 19:21

Un comenentariu la Arcul Reflex Vegetativ

  1. Emil 06/02/2013 at 21:18

    Multumiri pentru acest articol foarte util!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *