Prima Pagina » Sanatate A-Z » Boli Infectioase » Arenavirusurile

Arenavirusurile

Familia Arenaviridae

Cuprinde virusuri cu aspect caracteristic “granular” sau “nisipos” (arena = nisip, lat.). Cativa agenti ai acestei familii de virusuri si-au dovedit semnificatia in patologia umana.

Arenavirusuri implicate in patologia umana:

  • Virusul Junin – febra hemoragica;
  • Virusul Machupo – febra hemoragica;
  • Virusul Lassa – febra Lassa;
  • Virusul coriomeningitei limfocitare – coriomeningita limfocitara.

Morfologie si structura:

Virionii sunt pleiomorfi, avand diametrul intre 50-300 nm. Anvelopa este de natura lipoproteica, prevazuta cu spiculi glicoproteici. Capsida are simetrie dublu helicoidala. Genomul este ARN monocatenar cu polaritate negativa.

Aspectul granular este datorat includerii in virion a materialului celular ribozomal, proces care are loc in cursul eliberarii din celula prin inmugurire.

Replicare:

Arenavirusurile sunt diferite de alti agenti virali ARN monocatenari cu polaritate negativa. Deosebirea consta in faptul ca segmentul ARN de la capatul 5′ are polaritate pozitiva, iar cel situat la capatul 3′ are polaritate negativa.

In urma patrunderii in celula tinta se produce decapsidarea, urmata de activarea transcriptazei virale. Aceasta va determina copierea segmentului ARN predominant in ARNm. Replicarea are loc intracitoplasmatic, iar eliberarea virionului se realizeaza prin inmugurire, cu incorporarea concomitenta a ribozomilor celulari.

Patogenie:

Rezervorul de virus este reprezentat de rozatoare care dezvolta infectii persistente. Omul se infecteaza prin contactul cu urina acestora. Infectarea se realizeaza pe cale respiratorie. Virusul se replica la nivelul ganglionilor hilului pulmonar. Urmeaza diseminarea sanguina (viremia) cu infectarea consecutiva a altor viscere (ficat, splina, inima, meninge).  Febre hemoragice (Argentiniana, Boliviana, Lassa).

In zonele endemice, infectiile subclinice sunt frecvente. Formele clinic manifeste pot fi severe (letalitate 15-25%). Incubatia este de 1-2 saptamani, iar debutul este nespecific : febra, cefalee. Urmeaza, de obieci o eruptie cutanata limitata la nivel facial si cervical. Ulterior apar simptome gastro-intestinale si urogenitale hemoragice. Hemoragiile sunt masive ducand la soc.

Coriomeningita limfocitara:

Spre deosebire de febrele hemoragice, coriomeningita limfocitara are o evolutie mai benigna. Debutul este, de asemenea, nespecific (febra, cefalee). In multe cazuri, manifestarile clinice se limiteaza la simptomele de debut, dar o parte dintre pacienti dezvolta o meningita care, de obicei se vindeca fara sechele.

Diagnostic de laborator:

Virusul poate fi izolat si identificat in sangele si urina pacientilor cu boala acuta, timp de cateva saptamani. De asemenea, el se poate evidentia in secretia faringiana.

A. Examen direct: Imunofluorescenta cu anticorpi monoclonali – identificarea se face prin evidentierea antigenelor capsidale

B. Cultivare: Se realizeaza in linii celulare continue. In absenta efectului citopatic, identificarea se face prin detectarea antigenelor virale (imunofluorecsenta, ELISA, RIA)

C. Inoculare la animal: Se utilizeaza soareci nou-nascuti care sunt inoculati intracerebral ; diagnosticul se bazeaza pe evidentierea directa (ELISA, imunofluorescenta) a virusului in creierul animalului sacrificat.

D. Serologie: Diagnosticul de realizeaza prin decelarea anticorpilor specifici (ELISA, RIA).

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 7 noiembrie, 2012, 10:19

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *