Prima Pagina » Sanatate A-Z » Analize Medicale » Bilirubina

Bilirubina

BilirubinaBilirubina sanguina este o substanta colorata in verde-galbui pe care o fabrica ficatul si care intra in compozitia bilei. In mod normal, bilirubina nu se gaseste in sange decat in cantitati foarte mici, insa cu ocazia bolilor de ficat (hepatita infectioasa sau toxica), cand se obstrueaza canalul biliar (calculi ai vazicii biliare) atunci cand bila nu se mai poate scurge spre intestine, intra in circulatia sanguina, colorand pielea bolnavului (icter) si serul sanguin. Cresterea bilirubinei sanguine are aceeasi valoare pentru diagnosticul bolilor ca si cresterea pigmentilor biliari si a urobilinogenului din urina.

Bilirubina este produsa in macrofage prin catabolismul enzimatic al fractiunii hem din diverse hemoproteine. Aproximativ 80% din bilirubina circulanta deriva din eritrocitele imbatranite. Cand eritrocitele circulante ating sfarsitul vietii lor normale de aproximativ 120 zile, ele sunt distruse de celulele reticuloendoteliale. Oxidarea hemului genereaza biliverdina, care este metabolizata la randul sau in bilirubina. Restul de 15-20% din bilirubina circulanta provine din alte surse (distrugerea eritrocitelor mature din maduva osoasa hematogena sau metabolismul altor proteine ce contin hem – citocromii hepatici, mioglobina musculara, enzime).

Bilirubina astfel formata circula in sange, fiind transportata la ficat sub forma unui complex solubil bilirubina – albumina. Desi bilirubina este legata destul de puternic de albumina, ea poate fi extrasa cu usurinta din sange de catre ficat. La nivel hepatic are loc conjugarea bilirubinei cu acidul glucuronic, sub actiunea UDP-glucuronil transferazelor. Bilirubina conjugata include bilirubin-monoglucuronid, care predomina in ficat si bilirubin-diglucuronid, care predomina in lichidul biliar, ea este transportata in canaliculele biliare, de unde este deversata impreuna cu bila in caile biliare si apoi in intestin, unde sufera o serie de reduceri succesive cu formare de urobilinogen si stercobilinogen. Stercobilinogenul si o mica parte din urobilinogen sunt eliminate prin fecale; cea mai mare parte a urobilinogenului este reabsorbita intestinal, ajunge prin circulatia portala la ficat (circuitul entero-hepatic), fiind reexcretata prin bila.

Nivelurile bilirubinei serice cresc atunci cand productia depaseste metabolismul si excretia acesteia. Clinic hiperbilirubinemia apare ca icter – pigmentarea galbena a tegumentului si sclerelor, care se instaleaza la valori ale bilirubinei de 2–2.5 mg/dL.

Tulburarile metabolismului bilirubinei pot fi impartite in patru categorii majore:

  • productie crescuta de pigment;
  • preluare hepatica scazuta;
  • conjugare hepatica inadecvata;
  • excretie redusa de pigment conjugat din ficat si bila.

In laborator se masoara doua fractiuni ale pigmentului:

  • fractiunea hidrosolubila conjugata, care da reactia directa cu reactivul diazo si care reprezinta bilirubina conjugata (sub forma de mono- si diglucuronid);
  • fractiunea liposolubila care reprezinta bilirubina neconjugata.

Primele trei tulburari ale metabolismului bilirubinei sunt asociate cu bilirubinemie predominant neconjugata, iar a patra categorie este asociata cu bilirubinemie predominant conjugata si bilirubinurie.Bilirubina serica totala prezinta valori crescute in urmatoarele cazuri:

  • hemoliza necomplicata;
  • icter hepatocelular;
  • obstructie biliara extrahepatica;
  • hepatita virala;
  • hepatita alcoolica.

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 11 decembrie, 2012, 17:09

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *