Botulism

Botulismul este o toxiinfectie alimentara severa, determinata de bacilul botulinic si toxina lui, prin ingestia unor alimente, mai ales, care contin toxina, si caracterizata clinic prin afectarea sistemului nervos si tubului digestiv.

De botulism sunt afectati atat adultii, cat si copiii

Etiologie Botulism:

Agentul botulismului este Clostridium botulinum – un bacil strict anaerob, avand doua forme -vegetativa si sporulata. Sporii sunt extrem de rezistenti la factorii chimici si fizici: ei rezista la fierbere obisnuita, pentru distrugere fiind necesare peste 5-6 ore pentru ai distruge.

Sporii botulinici sunt distrusi prin autoclavare la 120°C timp de 15-30 minute. Forma vegetativa in conditii anaerobe elimina una din cele mai puternice toxine bacterio-microbiene. Sunt cunoscute 7 tipuri de clostridii botulinice (A,B,C,D,E,F,G). In Romania botulismul este determinat de tipurile A,B si E, mai frecvent tipul B (65-70%). Botulotoxina este termolabila si la fierbere este distrusa peste 10-15 minute.

Epidemiologie:

Sursa de infectie o constituie animalele domestice si salbatice, mai ales erbivorele, mai rar animalele poichiloterme (pesti, crustacee, moluste), in intestinele carora se acumuleaza C. botulinum, excretat apoi cu fecalele in mediul extern, unde va persista in stare sporulata. Trecerea sporilor in stare vegetativa pe substraturi organice in conditii anaerobe, in special la temperaturi de 22-37°C, este insotita de acumularea germenilor si toxinelor lor. Omul se contamineaza ca si in alte toxiinfectii alimentare, prin produsele alimentare.

Mai frecvent botulismul apare dupa ingestia unor preparate din carne (jamboane, costita, salam, cighiri) si a ciupercelor conservate in conditii casnice, fara prelucrarea termica corecta. Omul se mai poate molipsi prin rosii, vinete, ardei, cirese, visine, piersice, caise si alte fructe si legume conservate in conditii casnice; peste sarat, afumat ori conservat in conditii casnice. Produsele alimentare conservate sub actiunea toxinei botulinice nu-si schimba gustul, culoarea si mirosul. Uneori conservele, mai ales cele din carne, ce contin toxina botulinica, se pot bomba, in salamuri, carnea afumata, pestele preparate in conditii casnice toxina botulinica se poate acumula sub forma de focare, de aceea nu se imbolnavesc toti cei, ce au consumat acelasi produs, ci numai persoanele carora le-a nimerit bucata infectata.

Cazurile de botulism se inregistreaza mai frecvent primavara (aprilie, mai) cand se utilizeaza mai des produsele conservate.

Tablou clinic:

Incubatia dureaza de la 2 ore pana la 14 zile (mai frecvent 6-24 ore). Debutul este acut, cu tulburari digestive: greata, voma, dureri abdominale paroxistice, urmate de o diaree moderata, substituita peste un timp scurt de constipatic tenace. De obicei tulburarile gastrointestinale sunt discrete (sau chiar absente). Bolnavii mai prezinta acuze de slabiciune generala progresiva, cefalee, ameteli, uscaciune in cavitatea bucala, insotita de o sete chinuitoare.

Dupa 6-24 ore de la debut (uneori fiind primele simptomc) apar dereglari oftalmologice: diplopie, vedere neclara, ptoza, strabism, midriaza, nistagm, lectura caracterelor tipografice obisnuite este dificila sau imposibila (pareza acomodatiei). Concomitent apar semne de afectare a nervului glosofaringian: tulburari de deglutitie, initial doar pentru alimente solide, apoi totala, vocea devine ragusita, cu un tembru nazal, ori dispare complet (afonie).

Alteori, apar paralizii ale diferitor grupuri de muschi (gat, membre), iar in formele grave apar paralizii ale muschilor respiratorii si insuficienta respiratorie.

Alte semne, care pot asocia boala, sunt diminuarea tuturor secretiilor: lacrimale (ochii uscati, fotofobie), salivare (gura uscata, sete intensa), nazale, sudorale, digestive.

Botulismul infantil:

Apare mai ales in primele 6 luni de viata, avand ca prim simptom constipatia, urmata de paralizii ale nervilor cranieni: ptoza palpebrala, oftalmoplegic, paralizia deglutitiei. Ulterior paralizia se extinde la muschii trunchiului cu insuficienta respiratorie acuta.

Diagnostic diferential:

•   Alte toxiinfectii alimentare;
•   Boli neurologice (sindromul Guillain-Barre, miastenia grava, accident hemoragic cerebral etc.);
•   Alte intoxicatii (ciuperci, metanol, metilotoxina, atropina etc.);
•   Polineurita difterica;
•   Poliomielita.

Diagnosticul de laborator:

Consta in izolarea toxinei sau agentului botulinic din materialele prelevate de la bolnav (sange, mase vomitive, ape de lavaj gastric), precum si din produsele alimentare. Este important a determina nu numai prezenta toxinei si microbului, ci si tipul lor, pentru a confirma diagnosticul clinic si a institui un tratament corect.

Profilaxie:

• Nu se recomanda conservarea in conditii casnice a produselor din carne si peste, intrucat actiunea termica nu depaseste 100°C;
• Fructele si legumele utilizate in conservare trebuie sa fie proaspete bine spalate, si se va respecta regimul termic (fierberea timp de 30-60 minute) si cel de pastrare la temperatura mai joasa de +10°C;
• Nu se recomanda a conserva in conditii casnice ciuperci, marar, leustean, patrunjel, morcov, sfecla, deoarece se spala greu de tarana, care poate contine bacili botulinici;
• Produsele conservate in conditii casnice inainte de utilizare trebuie prelucrate termic prin fierbere timp de 15-20 minute.