Prima Pagina » Sanatate A-Z » Dermatologie » Candidoza

Candidoza

Candidoza este o infectie cauzata de un grup de ciuperci microscopice sau levuri. Exista peste 20 de specii de Candida, cea mai comuna fiind Candida albicans. Aceste ciuperci traiesc pe toata suprafata corpului nostru. In anumite conditii, numarul lor poate creste in numar atat de mare incat pot provoca infectii, mai ales in zonele cu umiditate si temperatura crescuta. Exemple ale acestor infectii sunt candidoza vaginala, stomatita candidozica, candidoza cutanata, candidoza de scutec si infectii ale patului unghial.

  •  Infectiile candidozice apar cel mai des in zonele tegumentare cu umiditate si temperatura crescuta, cum ar fi zona axilara. In mod normal pielea este impenetrabila pentru levuri, insa crapaturile pielii sau taieturile permit accesul acestui agent patogen.
  •  In cazul bebelusilor, zonele cel mai des afectate sunt gura si zona scutecului.
  •  la adulti, candidozele bucale apar cu predilectie odata cu inaintarea in varsta. Adultii mai pot prezenta infectii la nivelul cavitatii bucale, sub sani, abdomen, patul unghial si sub alte pliuri cutanate. Majoritatea acestor infectii candidozice sunt superficiale si sunt tratate medicamentos cu usurinta.
  •  In cazuri rare, infectia candidozica se poate generaliza. In cazul candidozei sistemice exista o rata a mortalitatii de pana la 75%. Chiar si stomatita candidozica sau candidoza vaginala pot prezenta agravari critice si pot dezvolta o rezistenta la medicatia normala.
  •  Recidiva candidozei poate fi un semn al unor afectiuni mai grave ca diabet, leucemie sau SIDA.

Cauzele candidozei:

La femei candidoza este, ca frecventa, a doua cauza a mancarimilor, arsurilor si secretiilor vaginale. Levurile sunt prezente in vagin si numarul lor poate creste daca exista un mediu propice dezvoltarii lor in flora vaginala. Utilizarea de antibiotice si steroizi este cea mai comuna cauza a cresterii cantitative a levurilor. Alti factori care pot favoriza aparitia candidozei sunt sarcina, menstruatia, sperma, diabetul sau pastilele contraceptive. Candidoza este mai des intalnita in postmenopauza.

Infectiile candidozice generalizate pot pune viata in pericol, mai ales la persoanele care au sistemul imunitar slabit in urma tratamentelor pentru cancer, steroizilor sau bolilor precum SIDA. Sangele, creierul, ochii, rinichii sau inima sunt cel mai des afectate, dar ciuperca poate creste de asemenea in plamani, ficat sau splina. Candida este cauza principala a esofagitei la persoanele cu SIDA.

Aproape 15% din persoanele cu un sistem imunitar slabit dezvolta o boala sistemica, ca urmare a infectiei cu Candida. Aceste infectii intra in fluxul sanguin prin crapaturi sau taieturi in piele sau in membranele mucoase. Organismele candidozice se pot acumula intr-o zona din cauza utilizarii frecvente de antibiotice puternice, antibiotice care ucid bacteriile responsabile de tinerea sub control a florei saprofite.

Utilizarea dispozitivelor implantate subcutanat, cum ar fi cateterele urinare sau intravenoase, poate permite accesul ciupercii in corp. Dependentii de droguri care isi injecteaza drogurile intravenos folosind ace murdare pot provoca introducerea ciupercii direct in fluxul sanguin sau in tesuturile profunde.

Simptomele infectiei candidozice:

Semnele si simptomele unei infectii candidozice pot varia in functie de localizarea infectiei.

La femei, un simptom al infectiei vaginale este o secretie alba si branzoasa care cauzeaza prurit si iritatii ale vaginului si tesuturilor apropiate. Ocazional pot aparea dureri in timpul actului sexual sau senzatia de arsura la urinare.

La copii si adulti, infectia candidozica se poate prezenta in mai multe feluri:

Candidoza bucala se numeste si stomatita candidozica. Ea duce la formarea unor depozite albe cu eritem pe limba, mucoasa interna a obrajilor, valul palatin sau alte zone ale gurii. Aceste depozite pot avea o consistenta branzoasa, insa nu pot fi indepartate cu usurinta. Daca se incearca inlaturarea lor cu o spatula sau cu un aplicator cu varf de bumbac, tesutul de la baza poate sangera. Aceasta infectie poate provoca un eritem al limbii fara prezenta depozitelor albicioase. Stomatita candidozica poate produce dificultate la deglutitie, iar persoanele suferinde trebuie sa evite deshidratarea.

Organismele candidozice traiesc in mod normal pe piele, insa o lipsa de continuitate a tegumentului poate duce la o suprainfectie. Aceasta suprainfectie este favorizata de zonele tegumentare cu umiditate si temperatura crescuta, cum ar fi zonele de pliere a pielii sau zona scutecului. Infectiile candidozice superficiale apar ca o eruptie cutanata cu margini dantelate. In zonele invecinate ale eruptiei pot aparea formatiuni de acelasi tip, numite leziuni satelit. Aceste eruptii pot provoca mancarimi sau durere.

La persoanele cu sistem imunitar deficitar, infectiile candidozice pot afecta diferite organe interne si pot cauza durere sau disfunctia organului respectiv. Aproximativ 85% din persoanele cu SIDA contracteaza o infectie candidozica numita esofagita, proprie sistemului gastrointestinal. Aceasta infectie este similara stomatitei candidozice, insa se extinde pe esofag, pana la stomac. Esofagita candidozica poate produce ulceratii pe tractul gastrointestinal, facand dificil si dureros pana si consumul de lichide. Daca infectia se extinde in intestin, va provoca o absorbtie redusa a nutrientilor alimentari. Persoanele suferinde trebuie de asemenea sa evite deshidratarea.

Daca infectia ajunge in fluxul sanguin, puteti avea o stare alterata cu sau fara prezenta febrei. Daca infectia ajunge pana la creier, puteti prezenta tulburari mentale sau de comportament.

Cand trebuie sa mergeti la medic:

In cazul adultilor si copiilor sanatosi, este recomandat sa apelati la un medic daca tratamentul medicamentos nu a dat rezultate sau daca simptomele se agraveaza. Orice persoana cu un sistem imunitar deficitar trebuie sa consulte medicul la aparitia unor simptome sau infectii noi.

Diferite afectiuni pot fi cauza de aparitie a unor secretii vaginale cum ar fi gonoree, chlamydia, tricomoniaza si vaginoza bacteriana. Daca secretiile vaginale persista mai mult de o saptamana, consultati obligatoriu medicul.

Daca infectiile candidozice recidiveaza, faceti investigatii mai amanuntite. Candidoza recurenta poate fi un simptom al unor boli mai grave precum diabetul, leucemie sau SIDA.

Alte simptome ca sangerari, dureri abdominale, febra si cresterea numarului de mictiuni pot fi semne ale unor probleme de sanatate mai grave, deci se recomanda un consult medical de specialitate obligatoriu.

Stomatita candidozica necesita un tratament medicamentos si o vizita la medicul stomatolog si/sau dermatolog. Se recomanda consultul medical pentru administrarea de lichide intravenos, in cazul copiilor care nu consuma lichide pentru mai mult de 12 ore. Starea febrila si prelungirea problemelor de alimentatie sunt alte motive justificate pentru efectuarea consultului medical.

Iritatia de la scutece sau alte infectii candidozice ale pielii pot fi tratate medicamentos cu nistatina pulbere (Nistatina, Mycostatin, Nilstat, Nystat-Rx, Nystex, O-V Staticin) sau creme si lotiuni antifungice.

Daca eruptiile se agraveaza sau leziunile nu dispar dupa 1-2 saptamani, consultati obligatoriu medicul.

Febra, frisoanele, ameteala, starea de voma sau extinderea eruptiei in alte zone ale corpului pot fi semne ale unei afectiuni mai grave.

Persoanele cu un sistem imunitar slabit trebuie sa trateze cu seriozitate si in mod agresiv orice forma de candidoza. Infectia poate sugera ca sistemul imunitar nu functioneaza corespunzator. Medicul trebuie sa evalueze orice simptome ale unei infectii candidozice. Daca urmati un tratament pentru o infectie candidozica si simptomele nu se imbunatatesc sau se agraveaza, anuntati-va medicul. Febra, frisoanele, starea de voma, starea generala de rau sau agravarea eruptiilor trebuie investigate cu promptitudine.

Cand sa mergeti la spital:

Majoritatea cazurilor de candidoza nu au nevoie de tratament intraspitalicesc. Persoanele cu un sistem imunitar slabit pot dezvolta infectii mult mai severe si pot necesita internare in spital.

Femeile trebuie sa mearga la spital daca starea febrila, frisoanele, ameteala, starea de voma si durerile abdominale sunt insotite de secretii vaginale. Aceste simptome pot indica o afectiune mai grava, cum ar fi o infectie renala, apendicita sau o boala inflamatorie pelvina. Aceste afectiuni trebuie investigate imediat.

Daca stomatita candidozica nu permite consumul de alimente si lichide pe o perioada mai lunga de timp, se poate impune internarea in spital pentru administrarea unor medicamente mai agresive si rehidratare.

Infectiile candidozice ale pielii rareori necesita tratament spitalicesc.

Persoanele cu un sistem imunitar compromis prezinta un risc crescut de dezvoltare a organismelor candidozice in fluxul sanguin sau in organele interne, situatii care pot pune viata in pericol. Administrarea intravenoasa de medicamente este o solutie pentru a combate bolile sistemice, iar medicul dumneavoastra trebuie sa investigheze cu promptitudine simptomele bolii.

Diagnostic, teste si examinari:

La persoanele sanatoase, medicul poate diagnostica infectia candidozica fara efectuarea analizelor de laborator. Ocazional, daca infectia persista sau se generalizeaza, se vor efectua investigatii suplimentare.

Singura modalitate garantata de diagnostic a unei candidozei vaginale este efectuarea unui consult ginecologic. Acest consult presupune examinarea cu un specul vaginal. Consultul poate fi incomod din cauza presiunii aplicate pe tesuturi. Medicul va prelua o mostra din secretii sau din alte culturi, pentru a elimina posibilitatea existentei altor afectiuni. Mostra pentru candidoza va fi amestecata cu hidroxid de potasiu si asezata pe o lamela. Daca infectia candidozica este prezenta, se va putea observa la microscop un tipar de ramificare specific candidozei.

Medicul ginecolog va efectua un examen vaginal digital pentru a depista orice alte probleme sau o sensibilitate a uterului, ovarelor si zonelor adiacente. Medicul poate de asemenea da indicatii pentru a recolta probe de sange si urina dupa consultul ginecologic. Nu este recomandat sa faceti spalaturi vaginale sau sa aveti relatii sexuale cu 1-2 zile inainte de efectuarea consultului, deoarece se poate ingreuna dianosticarea afectiunii.

La adultii si copii sanatosi, o examinare a cavitatii bucale sau a tegumentului este suficienta pentru diagnosticarea candidozei. Daca exista suspiciuni referitoare la diagnostic, medicul poate prelua o mostra din zona infectata, va amesteca mostra cu hidroxid de potasiu si va face evaluarea microscopica a mostrei pentru depistarea tiparelor de ramificare tipice candidozei.

La persoanele cu un sistem imunitar slabit, candidoza bucala, vaginala si candidoza cutanata poate fi diagnosticata chiar cu ochiul liber. Medicul poate efectua teste minim invazive pentru confirmarea diagnosticului. Colectarea de probe poate fi recomandata pentru a depista prezenta infectiei in sange sau tractul urinar. In cazul persoanelor cu cateter, se poate recomanda inlocuirea lor si trimiterea varfurilor pentru examinare. Daca examenul tomograf sau RMN indica o candidoza la nivelul creierului, medicul poate efectua o biopsie pentru a face o diferentiere intre infectia candidozica si alte afectiuni. Medicii de obicei recomada antibiotice administrate intravenos pentru infectii sistemice grave.

Tratarea infectiei candidozice la domiciliu:

Majoritatea infectiilor candidozice pot fi tratate la domiciliu folosind medicamente cu sau fara prescriptie medicala, iar semnele infectiei pot disparea in maxim o saptamana. Totusi, daca sistemul imunitar a fost slabit de alte afectiuni, este recomandat sa evitati administrarea tratamentului fara indrumare medicala.

Candidoza vaginala: – majoritatea femeilor pot folosi medicamente fara prescriptie medicala:

  • Miconazol (Monistat-derm, Monistat vaginal);
  • Tioconazol (Vagistat vaginal);
  • Butoconazol (Femstat);
  • Clotrimazol (Femizole-7, Gyne-Lotrimin).

Aplicati aceste preparate intravaginal si pe tesuturile vecine pentru 1-7 zile, in functie de forma lor de prezentare (crema, solutie, ovule, supozitoare). Intrerupeti tratamentul daca iritatiile persista.

Daca sunteti insarcinata, consultati medicul inainte de inceperea tratamentului. Daca simptomele persista pentru mai mult de o saptamana, consultati de asemenea medicul.

Candidoza bucala: clatiti gura cu nistatina, un agent antifungic eficient. Mentineti o igiena orala adecvata. Toate obiectele care sunt introduse in gura copiilor trebuie sterilizate inainte de utilizare. Mamele care alapteaza trebuie evaluate pentru Candida la san. Daca folositi proteze dentare, curatati-le foarte bine dupa fiecare folosire si mentineti o igiena orala adecvata.

Adultii au la dispozitie cateva optiuni de tratament indisponibile copiilor, cum ar fi pastile antifungice sau fluconazol (Diflucan), pentru a fi utilizate in paralel cu Nistatin.

Candidoza pielii la bebelusi: cremele si lotiunile cu clotrimazol pot fi folosite pentru infectiile superficiale ale pielii. Celelalte medicamente trebuie sa fie utilizate sub indrumare medicala. Zona afectata trebuie mentinuta curata si uscata. La candidoza bebelusului, procesul de vindecare poate fi accelerat prin schimbarea frecventa a scutecelor si utilizarea de creme bariera.

Daca aveti un sistem imunitar slabit, medicul poate recomanda tratarea la domiciliu a infectiilor minore sau medicamentatie administrata intravenos la spital pentru cazurile mai grave.

Tratamentul medical al infectiei candidozice:

La ora actuala exista o gama larga de medicamente utilizate pentru tratarea candidozei. Optiunile de tratament includ creme, lotiuni, pastile, drajeuri, ovule si supozitoare vaginale. Medicul va poate recomanda cea mai potrivita solutie pentru a trata cazul dumneavoastra.

Azolii sunt un tip de substante antifungice care pot fi recunoscute prin utilizarea sufixului “-azol”. Acestia blocheaza producerea de ergosterol, un material esential pentru peretele celular al ciupercii. Fara aceasta substanta, peretele celular devine permiabil, iar ciuperca in final moare. Din fericire, ergosterolul nu face parte din componenta membranei celulare la om, iar azolii nu pot deteriora celulele umane.

Antifungicele poliene includ Nistatina si Amfotericina B. Nistatina este utilizata pentru a trata infectiile candidozice superficiale si bucale. Medicii recomanda Amfotericina B doar pentru infectiile fungice sistemice. Antifungicele functioneaza prin atasarea lor de materialul de constructie a peretelui celular, numit ergosterol. Acestea formeaza niste gauri artificiale in peretele celular, care in final duc la moartea ciupercilor.

Cu un tratament instituit corespunzator, majoritatea infectiilor candidozice se vindeca fara consecinte pe termen lung. Infectiile candidozice vaginale, bucale sau la bebelusi se vindeca de obicei in 1-2 saptamani. La persoanele cu un sistem imunitar slabit, aceste infectii pot recidiva, fiind mai greu de tratat.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 24 februarie, 2012, 9:15

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *