Prima Pagina » Stiri » Cerintele Alimentare ale Organismului

Cerintele Alimentare ale Organismului

Cerintele alimentare ale organismuluiDin aceasta succinta prezentare a metabolismului putem desprinde necesitatile de nutrimente ale organismului si ratiunea lor.

Proteinele sunt indispensabile in masura in care trebuie sa furnizeze pietrele de constructie (acizii aminati) tesuturilor organismului. Valoarea lor alimentara este inegala: cele de origine animala sunt mai apte a raspunda acestui deziderat decat cele de origine vegetala. Ca atare, ratia zilnica de proteine trebuie sa cuprinda cel putin 50% proteine animale, restul putand fi furnizat de cele vegetale. Cantitatea de proteine necesara zilnic unui adult sanatos este de 1 gram pe kilogram de greutate corporala, ceea ce inseamna ca pentru un om de 65 kilograme, ratia protidica trebuie sa fie de 65 grame.

Glucidele sunt furnizate omului fie sub forma de fainoase (amidon), ca painea, pastele fainoase, orezul, fie ca dulciuri, cum sunt zaharul, marmelada, dulceata. Ele constituie cea mai mare parte din ratia alimentara, fiind furnizoarele principale de energie impreuna cu lipidele.

Lipidele. Acestea sunt de origine animala sau vegetala. Cercetarile in domeniul nutritiei au pus in evidenta necesitatea grasimilor vegetale in alimentatia omului, ele fiind furnizoare exclusive de acizi grasi nesaturati cu rol in protectia pielii si mai ales in protectia pielii si mai ales in prevenirea aterosclerozei (depunerea de lipide in peretii arterelor).

Vitaminele sunt substante pe care omul nu le poate sintetiza, necesare zilnic in cantitati de ordinul miligramelor, si care au in organism, in general, un rol biocatalitic (enzimatic). Ele au fost impartite in doua grupe: grupul celor ce se dizolva in grasimi (vitamine liposolubile) si grupul celor ce se dizolva in apa (hidrosolubile). In primul grup intra vitaminele care au un rol in reglarea functiilor anumitor tesuturi, de multe ori in sinergie sau in antagonism cu actiunea unor hormoni, pentru care motiv s-au si numit “hormo-vitamine”. Dn acest grup fac parte vitaminele A, D, E si K. Al doilea grup este compus din vitamine cu rol de biocatalizator, care sprijina actiunea unor enzime sau intra chiar in compozitia lor, pentru care motiv s-au numit “enzimo-vitamine”. Fiind hidrosolubile ele, se elimina mai usor din organism, care nu le poate depozita, ca pe cele liposolubile. De aceea necesitatea aportului zilnic de vitamine, lege valabila pentru ambele grupuri, este mai ales imperativa in privinta celor hidrosolubile. Din acest ultim grup fac parte vitaminele B si C. Raspandirea lor in natura este foarte mare, motiv pentru care o alimentatie cat de cat variata si echilibrata asigura de regula aportul zilnic necesar de vitamine.

Sarurile minerale. Substantele nutritive din acest grup pot fi impartite la randul lor in doua categorii: unele din ele, cum sunt calciul si fosforul, prezente in organism in cantitati mari, intra chiar in constitutia unor tesuturi, iar altele sunt asa-numitele oligoelemente, necesare in cantitati foarte mici. In prima grupa, in afara de calciu si fosfor, mai intra sodiul si potasiul. Din a doua categorie fac parte fierul, iodul si fluorul. Fierul intra in compozitia pigmentului sangvin (hemoglobina), iodul are un rol in functia tiroidei, iar fluorul asigura mentinerea integritatii dintilor, impiedicand formarea cariilor. Lipsa calciului este de temut in cazul unei alimentatii prea sarace in lapte si branza, iar cea de fier intr-o alimentatie lipsita de carne si legume verzi.

Apa. Spre deosebire de substantele nutritive enumerate mai sus, apa nu are nici rol energetic sau plastic, nici biocatalitic. Este insa suficient sa precizam ca circa 60-70% din greutatea omului este reprezentata tocmai de apa si ca toate procesele vitale si metabolice mentionate pana acum au loc in mediul celular apos. Aceasta face ca lipsa de apa sa fie mai repede resimtita decat lipsa de hrana, astfel ca, daca omul poate rezista la lipsa completa de alimente pana la 30 de zile sau chiar mai mult, lipsa de apa il omoara in cateva zile.

Ceaiul si cafeaua sunt, in anumite limite, stimulente nepericuloase ale sistemului nervos, utile in profesiunile sau ritmul de viata care impun o oarecare acuitate nervoasa. Abuzul insa duce fie la intoxicatii, manifestate prin insomnie, nervozitate si palpitatii, fie la pierderea efectului lor stimulent, prin obisnuinta. Prin limitarea la 1-2 cesti de ceai si de cafea neagra pe zi, aceste riscuri sunt evitate.

Echilibrarea ratiei alimentare:

Din prezentarea facuta rezulta ca nu exista alimente absolut complete, care sa aduca toti factorii nutritivi in cantitati adecvate nevoilor organismului. Chiar laptele, socotit printre cele mai complete alimente, are unele lipsuri in compozitia sa nutritiva si, administrat ca unic aliment, nu poate asigura corecta dezvoltare a organismului decat pana la o anumita varsta.

Pentru usurarea alcatuirii unei alimentatii rationale, adica calitativ complete, alimentele s-au impartit in sapte grupe, fiecare cuprinzand produse de valoare nutritiva similara. Acestea sunt:

  • Laptele si branzeturile.
  • Carnea si pestele.
  • Ouale.
  • Produsele derivate din cereale si leguminoase uscate.
  • Legumele, fructele, zarzavaturile.
  • Zaharul si produsele zaharoase.
  • Grasimile alimentare.

Prima grupa este bogata in proteine, calciu, vitaminele A, D si B2. A doua si a treia, in proteine si fier. A patra ne aduce cea mai mare parte din caloriile ratiei sub forma amidonului din cereale si de asemenea vitamina B1. A cincea este bogata in vitamine si saruri minerale. A sasea este formata din glucide concentrate si, in cazul marmeladei sau gemului, procura saruri minerale si vitamine, utile in anotimpul cand nu se gasesc fructe crude.

Ultima grupa contine alimente bogate in lipide, deci furnizoare de calorii.

Asadar, fiecare grupa de alimente,din cele sapte mentionate, ne aduce in cantitate mare numai o serie de nutrimente. Daca am consuma alimente numai dintr-un singur grup riscam sa depasim nevoile organismului in factorii respectivi si sa-l carentam in factorii slab reprezentati sau absenti din aceste alimente. Deci, pentru a nu dezechilibra ratia si pentru a asigura coexistenta tuturor substantelor nutritive, este necesar ca in hrana zilnica sa existe macar un aliment de fiecare grupa. In felul acesta contribuim la echilibrarea alimentatiei din punct de vedere calitativ.

O metoda si la indemana oricui de apreciere a celuilalt aspect al ratiei – aspectul cantitativ – este urmarirea greutatii corporale. Daca nu exista vreo cauza patologica care sa modifice greutatea corpului, atunci, prin controlul greutatii, putem verifica daca ratia alimentara este cantitativ suficienta sau insuficienta, sau daca depaseste nevoile organismului. Supraalimentatia va duce la cresterea greutatii corporale prin acumulare de grasimi; subalimentatia va face sa scada greutatea sub valorile optime.

Pentru adulti, greutatea fiziologica se poate determina foarte usor, socotind ca ea trebuie sa fie in general egala cu numarul de centimetri cu care inaltimea depaseste un metru.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 7 martie, 2012, 14:29

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *