Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Cardiovascular » Circulatia Arteriala si Sistemul Arterial

Circulatia Arteriala si Sistemul Arterial

Vasele sanguine reprezinta un sistem inchis de tuburi prin care circula sangele de la inima spre tesuturi si de aici inapoi catre inima. Functie de calibru, vasele se numesc: artere mari si mici, capilare, venule si vene. Arterele pleaca de la inima, iar venele vin spre inima.

Aorta si ramurile sale transporta sange bogat in oxigen din ventriculul stang pana la tesuturi (celule). Aici, prin capilare, oxigenul este cedat tesuturilor spre utilizare. Venulele, care sunt legate de capilarele arterelor, preiau de la tesuturi bioxidul de carbon si il transporta, prin vene, pana la atriul drept. Din atriul drept sangele se varsa in ventriculul drept, care pompeaza in arterele pulmonare. Arterele pulmonare se termina in plamani prin capilare, care cedeaza plamanului bioxidul de carbon, la nivelul alveolelor, prin membrane alveolo-capilara. Plamanul elimina bioxidul de carbon prin expiratie si aduce oxigen prin inspiratie. Venulele care continua capilarele pulmonare preiau oxigenul din plaman si il transporta, prin venele pulmonare, pana la atriul stang, care varsa sangele in ventricului stang. Ventriculul stang pompeaza sange in aorta si ramurile sale. Apoi ciclul se repeta.

Circulatia sistemica

Circulatia sistemicaCirculatia sistemica (marea circulatie) incepe in ventriculul stang , de unde pleaca artera aorta  – din care se desprind toate arterele mari. Aorta prezinta trei portiuni : aorta ascendenta , carja aortica si aorta descendenta; cea din urma portiune are doua segmente: segmentul toracic (supradiafragmatic) si segmental abdominal (subdiafragmatic). Segmentul subdiafragmatic se bifurca in arterele iliace comune: dreapta si stanga.

Din aorta ascendenta se desprind cele doua artere coronare: dreapta si stanga , care iriga cordul. Din carja aortica (crosa aortica) se desprinde trunchiul brahiocefalic drept,artera subclaviculara stanga si artera carotida comuna stanga. Trunchiul brahiocefalic drept (pentru brat si cap) se imparte in artera subclaviculara dreapta si artera carotida comuna dreapta. Fiecare artera subclaviculara se continua cu artera axilara , artera brahiala , artera radiala si ulnara (care formeaza arcadele palmare) si arterele digitale.

Aceste artere iriga membrul superior. Fiecare artera carotida comuna se imparte in artera carotida interna (care iriga creierul) si artera carotida externa (iriga organele fetei). Din aorta toracica se desprind: arterele esofagiene (iriga esofagul), arterele bronsice (pentru plamani), arterele intercostale (pentru muschii si oasele care formeaza peretele toracic).

Din aorta abdominala (subdiafragmatica) iau nastere :

  • trunchiul celiac din care se desprind:
  • artera splenica ( la splina),
  • artera hepatica (la ficat),
  • artera gastrica stanga (la stomac);
  • artera mezenterica superioara (pancreasul, intestinul subtire, colonul drept);
  • artera mezenterica inferioara (restul colonului si rectul);
  • artera renala (rinichi);
  • arterele genitale (organele genitale interne, vezica urinara).

Arterele iliace comune sunt ramuri terminale ale aortei si se bifurca fiecare in:

  • artera iliaca interna (iriga organele bazinului);
  • artera iliaca externa, ce iriga membrul inferior prin: a. femurala (coapsa)a. poplitee (genunchi)a. tibiala si fibulara (gamba); arcadele plantare (iriga piciorul) ,din care se desprind: arterele digitale (iriga degetele de la picioare). 

Tensiunea arteriala

Presiunea sub care circula sangele in artere si care se transmite peretilor vasculari reprezinta tensiunea arteriala (TA). Ea este corelata cu sistola si diastola: in timpul sistolei ventriculare, presiunea din aorta si din arterele mari creste brusc pana la 120 – 140 mmHg, valoare care reprezinta tensiunea arteriala maxima (sistolica). In timpul diastolei are loc scaderea tensiunii arteriale pana la 70 – 80 mmHg, valoare numita tensiune arteriala minima (diastolica). Tensiunea arteriala se masoara la nivelul arterei brahiale (bratului) cu un aparat numit tensiometru. 

Pulsul arterial

Este perceput cand se comprima o artera pe un plan osos. Este rezultatul undei determinate de distensia peretilor aortei (unda ce se propaga pana la periferie), ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din ventriculul stang. Palparea pulsului informeaza asupra frecventei si ritmului cardiac: 60 – 90 batai/minut. Pulsul perceput de noi coincide cu sistola si se masoara la nivelul arterei carotide sau arterei radiale.

Circulatia capilara

Capilarele sunt vasele sanguine cele mai mici. Puse cap la cap realizeaza o lungime de aproximativ 2500 Km. Capilarele se desprind din ramificatiile arterelor, numite arteriole si fac legatura cu venulele. Aceste vase intra in contact direct cu celulele tisulare din intreg organismul si cu alveolele pulmonare, participand la schimburile gazoase.

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 18 decembrie, 2012, 16:55

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *