Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Cardiovascular » Circulatia Limfatica

Circulatia Limfatica

Circulatia LimfaticaCirculatia limfatica este o cale accesorie a marii circulatii, prin care reintra in vene o parte din lichidele intertitiale. Lichidul interstitial se afla in spatiul interstitial, adica in toate spatiile libere dintre celule. Circulatia limfatica incepe in spatiul interstitial, prin capilarele limfatice. Aceste capilare colecteaza substante care nu au reusit sa fie preluate de sange sau celule, se colecteaza in vase din ce in ce mai mari si se varsa in venele subclaviculare.

Vasele limfatice

Vasele limfatice au acelasi traseu ca si venele. In traiectul lor spre venele subclaviculare, vasele limfatice strabat unul sau mai multi ganglioni limfatici, de unde primesc limfocite si imunoglobuline (Ig). Limfocitele si imunoglobulinele au rol in apararea organismului.

Lichidul din vasele limfatice se numeste limfa, sau chil. Limfa este un lichid cu o compozitie asemanatoare plasmei (plasma este lichidul care intra in alcatuirea sangelui, fara elementele figurate ale sangelui: eritrocite, trombocite si leucocite). Lipidele din limfa (in concentratie mai mare decat in plasma) dau aspectul laptos al lichidului.

In final vasele limfatice se colecteaza in doua vase limfatice mari, numite trunchiuri limfatice: canalul (ductul) toracic si canalul limfatic drept.

Canalul toracic

Canalul toracic dreneaza limfa (chilul) din membrele inferioare, peretele abdominal, organele abdominale si organele genitale si se varsa in locul unirii dintre vena jugulara interna si vena subclaviculara stanga. In drumul sau toracic primeste limfa de la nivelul jumatatii stangi a corpului.

Canalul limfatic drept

Canalul limfatic drept este un colector mai scurt care primeste limfa din jumatatea dreapta a corpului (de la trunchi in sus). Se varsa in locul unirii venelor jugulara interna si subclaviculara dreapta.

Ganglionii limfatici

Ganglionii (nodulii) limfatici sunt formatiuni mici , ovalare , situate pe traiectul vaselor limfatice, in anumite regiuni formand grupuri: latero-cervical, axilar, inghinal, mediastinal, abdominal.

Splina

Splina este un organ foarte bine vascularizat, fiind locul de intalnire intre tesutul limfoid si sangele circulant. Are o culoare rosu inchis si se afla intr-o capsula relativ groasa care trimite prelungiri si in profunzime impartind astfel splina in mai multe compartimente incomplete.

Parenchimul seamana cu un burete cu ochiurile largi si este format din pulpa alba si rosie. Artera splenica patrunsa in organ se bifurca in ramuri din ce in ce mai mici care sunt inconjurate de celule macrofage cu mare capacitate de fagocitoza. Aici sunt distruse elementele figurate nefunctionale (“cimitirul globulelor rosii”).

Este un organ abdominal, nepereche, care apartine sistemului circulator. Ea produce limfocite, distruge hematiile batrane, intervine in metabolismul fierului si este un organ de depozit sangvin pe care il trimite in circulatie in caz de nevoie( hemoragii, efort fizic).

Splina ocupa loja splenica, cuprinsa intre colonul transvers si diafragm, la stanga lojei gastrice( este asezata in hipocondrul stang). Are o culoare brun- roscata.

La exterior este invelita de o capsula fibro-elastica cu numeroase fibre musculare netede care ii dau posibilitatea de a se contracta. Din capsula pleaca septuri care formeaza o retea in ochiurile careia se gaseste parenchimul. Parenchimul este format din tesut limfoid (pulpa alba) si hematii (pulpa rosie).

Vascularizatia arteriala a splinei este realizata de artera splenica, ramura a trunchiului celiac. Sangele venos este colectat in vena splenica, aceasta participand la formarea venei porte.

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 18 decembrie, 2012, 17:12

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *