Prima Pagina » Corpul Uman » Circulatia Sangelui

Circulatia Sangelui

Sangele isi incepe circuitul prin organism parasind ventriculul stang prin aorta. In acest stadiu, sangele este bogat in oxigen, substante nutritive si alte substante importante, cum ar fi hormonii.

Dupa ce da nastere arterelor coronare, aorta are un traiect ascendent inainte de a se curba, pentru a forma arcul aortic. In acest arc isi au originea cele doua artere principale ale corpului, arterele carotide stanga si dreapta, si cate o artera pentru fiecare brat. Artera aorta coboara apoi prin torace in abdomen.

La nivelul abdomenului exista trei artere principale catre intestine si ficat si cate una pentru fiecare rinichi, inainte ca aorta sa se divida in artele iliace stanga si dreapta, care duc sangele la pelvis si membrele inferioare.

De la artere, sangele curge prin arteriole care conduc la fiecare organ sau tesut din organism, incluzand chiar si inima, si apoi patrunde in vasta retea de capilare.

In capilare, celulele sanguine se asaza pe un singur strat, cedand oxigenul si alte substante si preluand dioxidul de carbon si produsii metabolici.

In repaus, sangele are tendinta sa curga prin asa-numitele cai preferentiale. Acestea sunt capilarele care au dobadit un calbru mai mare decat media. Dar daca exista o nevoie sporita de oxigen in orice zona a corpului, sangele circula in aproape toate capilarele din acea zona.

Dupa trecerea prin capilare, sangele intra in sistemul venos. El patrunde itai in vase foarte mici denumite venule, care reprezinta echivalentul venos al arteriolelor. Trece apoi in vene mici si apoi la inima prin vene care au dimensiuni destul de mari pentru a putea fi observate sub piele. Venele din acest calibru contin valve care previn curgerea sangelui inapoi spre tesuturi. Valvele au o forma semilunara care proemina in lumenul venei si fac ca sangele sa circule intr-o singura directie.

Toate venele din diferite parti ale organismului se varsa, in final, in doua mari vase de sange, una denumita vena cava superioara si alta vena cava inferioara. Prima primeste sangele de la cap, brate si gat si cea de-a doua primeste sangele din partea inferioara a corpului. Amandoua venele transporta sangele la partea dreapta a inimii si de aici el este pompat in artera pulmonara (singura artera care transporta sange fara oxigen). Aceasta artera duce sangele la plamani.

Faza finala a circulatiei este reprezentata de transportul sangelui bogat in oxigen prin venele pulmonare (singurele vene care transporta sange oxigenat) in partea stanga a inimii.

Circulatia catre plamani este denumita circulatie pulmonara, iar cea catre restul organismului este denumita circulatie sistemica. Exista artere pulmonare si sistemice care transporta sangele in afara inimii si vene pulmonare si sistemice care il aduc inapoi.

Derivatii circulatorii sangvine:

Parasind intestinele, sangele nu se intoarce direct la inima, ci etse drenat in sistemul venos port-hepatic. Acesta permite sangelui, care poate fi bogat in hrana digerata, sa fie transportat direct la ficat.

Odata ce sangele de la intestin ajunge la ficat, trece prin celulele hepatice, prin capilare speciale denumite sinusoide si, apoi, patrunde intr-un alt sistem de vene denumite vene hepatice. Acestea, in final, se varsa in vena cava inferioara si, apoi, la inima. Acest sistem asigura in modul cel mai eficient transportul la ficat al hranei care patrunde in sistemul venos din intestine. Alte zone unde exista un tip special de aranjament venos sunt la nivelul extremitatilor: mainile, picioarele, urechile si nasul. Aici este posibila existenta unor comunicatii directe intre arterele si venele mici, prin care sangele poate trece de la una la cealalta fara a trebui sa treaca prin sistemul de capilare din tesuturi.

Principala functie a acestor conexiuni arterio-venoase este controlul temperaturii corpului. Cand sunt deschise, creste pierderea de caldura si temperatura corpului scade.

Mecanismele compensatorii in circulatia sangelui:

In unele parti ale corpului, cum ar fi mainile si picioarele, arterele si ramurile lor sunt conectate astfel incat se pot suplini una pe cealalta, formand o cale alternativa pentru sange daca una dintre ele este lezata: aceasta se numeste circulatie colaterala.

Cand exista o leziune a unei artere, ramura celeilalte artere, care a preluat fluxul sanguin, isi mareste calibrul. Daca organismul se gaseste intr-o stare de stres fizic, ca atunci cand incepem brusc sa alergam, vasele sanguine din muschii membrelor inferioare isi maresc calibrul si cele din intestine se intind, astfel incat sangele este dirijat in locul in care necesitatile sunt crescute.

Distributie si flux sanguin:

Sangele nu este repartizat uniform in tot organismul. In orice moment, aproximativ 12% se gaseste in arterele si venele care il transporta la si de la plamani. Aproximativ 59% se gaseste in vene, 15% in artere, 5% in capilare si restul de 9% in inima. De asemenea, sangele nu curge cu aceeasi viteza in toate regiunile organismului.

Viteza circulatiei venoase de intoarcere creste astfel incat sangele este transportat inapoi la inima cu 20 cm pe secunda.

Controlul circulatiei sanguine:

Exista o zona in portiunea inferioara a creierului denumita centrul vasomotor, care controleaza circulatia sangelui si, implicit, presiunea arteriala. Vasele sanguine responsabile pentru controlul acesteia sunt arteriolele localizate in cadrul sistemului circulator intre arterele mici si capilare. Centrul vasomotor primeste informatii despre presiunea arteriala de la receptorii de presiune din aorta si arterele carotide si apoi trimite comenzi catre arteriole.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 25 august, 2011, 12:35

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *