Prima Pagina » Sanatate A-Z » Stomatologie » Clinica Chistelor Maxilare

Clinica Chistelor Maxilare

Clinica Chistelor Maxilare

Chisturile maxilare evolueaza in doua perioade distincte:

  • de dezvoltare, asimptomatica, latenta, intraosoasa;
  • si o perioada de exteriorizare.

Perioada de latenta, este indelungata, asimptomatica, chistul este intraosos sau chiar extraosos, dar de dimensiuni mici.

Aspect clinic endooral

  • un dinte cu necroza sau gangrena sau un rest radicular (chist radicular sau periodontal);
  • absenta unui dinte permanent sau persistenta unui dinte temporar (chistele dentigere – foliculare);
  • deplasari ale axelor de implantare a dintilor (chistele neodontogene: chistul globulo-maxilar si nazo-palatin).

In perioada de latenta apare o senzatie anormala de tensiune in regiune.  Bolnavii pot acuza dureri nevralgiforme asemanatoare celor din parodontita apicala cronica. Deseori este descoperit prin examen radiologic de rutina sau a tratamentului unui dinte devital. In cazul trepanarii unui dinte cand se produce scurgerea unui lichid sero-citrin, sau in cazul unei extractii dentare, cand se elimina un fragment de membrana sau chistul in totalitate.

In perioada de exteriorizare chistul deformeaza conturul osos in santul vestibular, lingual sau bolta palatina. Bombarea devine evidenta si la examinare exoorala, mucoasa endoorala ce il acopera este integra, la palpare se percepe un plan neted, dur, nedureros.

Prin cresterea chistului corticala osoasa se subtiaza, dand mai intai senzatia de “minge de celuloid” sau “coaja de ou spart” – semnul Dupuytren, iar dupa rezorbtia completa a osului se palpeaza membrana chistica, senzatia fiind de fluctuenta delimitata de o margine osoasa dura.

Poate afecta radacinile dintilor vecini. Dintii aflati in relatie – sunt in general devitali si adesea sufera deviatii, deplasari sau pot fi mobili din cauza rezorbtiei suportului lor osos.

Diagnostic diferential

  • cu tumori benigne;
  • cu tumori maligne aflate la debut;
  • trebuie diferentiate de tumora cu mieloplaxe, displazia fibroasa, ameloblastomul, osteomielita cronica, osteodistrofiile maxilarelor, condromul, carcinomul adenoid chistic, sarcoame, metastaze ale unor tumori maligne din alte regiuni.

Aspect radiologic

  • radiotransparenta cu delimitare neta, marginita de un contur osos liniar, radioopac situata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti;
  • imaginea de radiotransparenta este, in general, mult mai mica fata de dimensiunile clinice ale chistului;
  • in chistele cu evolutie endosinusala, sinusul apare radiologic voalat, ca intr-o sinuzita cronica odontogena;
  • se pot face si radiografii cu substanta de contrast injectata in interiorul chistului;
  • chistele foliculare se prezinta sub forma unei zone de radiotransparenta ce inconjoara coroana dintelui inclus;
  • Keratochistele – similar cu ameloblastomul, caracter policiclic sau prezinta focare chistice secundare, la distanta de zona principala de radiotransparenta;
  • chistele interincisive – sub forma de “inima,”;
  • iar chistele globulomaxilare sunt situate intre incisivul lateral si canin, fara a avea relatie cu dintii.

Examinarea CT – este cea mai fidela, ea da relatii despre localizarea chistului si relatiile lui cu elementele anatomice invecinate.

Evolutie si complicatii

1. Infectarea chistului

  • se poate produce de la pulpa gangrenoasa, prin canalul radicular, de la o punga parodontala adanca, printr-o plaga postextractionala, printr-o punctie exploratorie, printr- o incizie sau printr-un traumatism;
  • apar tumefactia, congestia mucoasei sau tegumentului supraiacent, durerea, febra;
  • se poate ameliora cand supuratia endoosoasa fistulizeaza spontan;
  • infectia se poate propaga in oasele maxilare, producand osteite, osteomielite sau sinuzite maxilare.

2. Fractura spontana

  • in urma unor traumatisme minime

3. Ruperea peretelui chistului

  • produce fistule in cavitatea bucala, sinusul maxilar sau in fosele nazale.

4. Malignizarea

  • se citeaza cu totul exceptional in cazul chistelor foliculare.

5. Recidivele

  • Keratochistele au o recidiva de 20 – 40 %.

Articole Similare:

Ultima actualizare: luni, 23 septembrie, 2013, 14:27 Afisari: 12

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *