Prima Pagina » Sanatate A-Z » Medicina Interna » Colitele

Colitele

Definitie

Colitele sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros. Procesul inflamator poate sa intereseze colonul in intregime (colite difuze) sau numai unele parti ale colonului (colite segmentare). In realitate intereseaza intestinul in intregime, de aceea denumirea corecta este Enterocolita cronica.

Cauze

Se deosebeste:

  • enterocolita cronica secundara, urmare a unei parazitoze (lambiaza, teniaza), dupa interventii pe stomac cu evacuare rapida a continutului gastric, sau care apare dupa carente enzimatice in special de lactaza, si
  • enterocolita cronica primara, fara legatura evidenta cu un factor etiologic. Uneori apare dupa o gastroenterocolita acuta, dupa abuzuri alimentare sau alimentatie restrictiva, cu scaderea echipamentului enzimatic. Contribuie la aparitia sa si sensibilizarea alergica, unele medicamente, in special antibiotice, labilitatea neurovegetativa, subnutritia si carentele vitaminice.

Prima modificare care apare, este accelerarea peristaltismului intestinal, ulterior aparand inflamatia mucoasei, prin proliferarea florei intestinale. Tulburarile motorii, disbacterioza si fenomenele inflamatorii se intrica si se intretin reciproc. Contribuie etiologic procesele infectioase, toxice sau parazitare. Astfel, se descriu colite secundare dizenteriei bacilare, salmonelozelor, colite cu stafilococi, cu streptococi etc, precum si colite dupa abuz de antibiotice.

Cauzele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, sarurile de aur, vechi intoxicatii alimentare, abuzul de laxative, iritante, intoxicatia ure-mica. In sfarsit colitele secundare parazitozelor.

Anatomie patologica

In formele usoare, mucoasa este tumefiata, congestionata, cu secretie de mucus in cantitate variabila. In formele avansate, mucoasa este subtire, palida, cu pliurile sterse; alteori, se observa congestie si edem al mucoasei, cu exsudat mucos si mucopurulent, cu mici pete congestive, sufuziuni sanguine, ulceratii mai mult sau mai putin pronuntate.

Simptome

Simptomatologia este foarte variata, dupa cum colita este difuza sau segmentara, dupa localizarea dreapta sau stanga si dupa natura etiologica a afectiunii.

In colita difuza, bolnavii se plang de tulburari de evacuare a scaunului: perioade de constipatie urmate de perioade de diaree. In general, evacuarea este precedata si insotita de dureri de intensitate variabila, de flatulenta si de meteorism abdominal. Ca stare generala se intalnesc astenie, stare de indispozitie, cefalee. In formele mai grave, bolnavul slabeste, mai ales ca-si impune singur un regim alimentar prea sarac. La examinarea abdomenului, acesta apare meteorizat, cu un cadru colic palpabil si dureros si se percep zgomote hidroerice.

In formele de colita segmentara dreapta (tiflita, tiflocolita), colita granulomatoasa dreapta (ileocolita), bolnavul acuza dureri in fosa iliaca dreapta si in flancul drept, dureri spontane sau provocate prin palpare. Exista constipatie alternand cu diaree; predomina fermentatia. In stadiile mai avansate, cu staza si atonie cecala, bolnavii prezinta inapetenta, limba saburala, stari febrile, oboseala, dureri de cap.

In formele segmentare stangi (sigmoidita), durerile sunt intense in fosa iliaca stanga si in flancul stang; la palpare se simte colonul stang contractat si sensibil (“coarda colica stanga”). De obicei, bolnavii au o constipatie de 3 – 4 zile, urmata de o falsa diaree cu colici abdominale. Durerea cedeaza odata cu evacuarea scaunului, care este cu mucus abundent si cu caracter de putrefactie.

Simtomele sugestive de coafectare a intestinului subtire sunt prezente in majoritatea cazurilor. Bolnavii sunt nelinistiti, prezinta dureri colicative, periombilicale, mai ales in stanga, uneori permanente. Destul de frecvent pot aparea dupa mese: paloare sau congestie a fetei, somnolenta, transpiratii si hipotensiune, tahicardie, palpitatii. Toate aceste sunt semne de Jejunita.

Simptomele care apar din partea colonului, sunt durerile localizate in dreapta jos, in fosa iliaca, dimineata sau la 4 – 6 ore dupa mese, uneori in stanga. Simptomele se accentueaza dupa unele alimente (lapte, dulciuri, concentrate, alimente bogate in celuloza, bauturi reci), emotii, expunere la frig, etc. Uneori lipseste diareea sau este inlocuita de constipatie. In general bolnavii pierd din greutate uneori prezinta subfebrilitate, semne de carenta vitaminica (A, B2, B12, D2) sau minerale (calciu, fier).

Diagnostic

Examenul ajutator cei mai important este examenul coprologic, care arata modificari de numar, orar, volum, consistenta, gaze, adaosuri de sange, mucus, puroi. Proba digestiei in materiile fecale este de un pretios ajutor. In scaun se mai cerceteaza prezenta parazitilor, a bacteriilor si a ciupercilor.

Examenul radiologic indicat va fi irigoscopia cu irigografie, care poate arata modificari de calibru, spasme, hipotonii sau atonii, modificari de desen ale mucoasei; de multe ori poate decela cauze responsabile de inflamatia colonului (tumori, diverticuloze). In toate cazurile care prezinta un aspect clinic mai grav sau in care se remarca o rezistenta la tratament se recomanda sa se practice o rectosigmoidoscopie, cu eventuala prelevare pentru biopsie.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe semnele clinice, pe examinarea scaunelor si pe celelalte examene paraclinice. Diagnosticul diferential se face cu bolile infectocontagioase, cu dispepsia de fermentatie sau de putrefactie, cu neoplasmele intestinului gros.

Evolutie si prognostic

Evolutia colitelor este de durata lunga, de ani de zile, avand si perioade de liniste si cu o durata variabila, in functie de dieta si de aparitia altor afectiuni. Prognosticul este in general bun.

Tratament

Tratamentul profilactic se bazeaza pe respectarea regulilor de igiena alimentara, pe tratamentul precoce si suficient al enterocolitelor acute si al celorlalte afectiuni ale tubului digestiv care pot duce la inflamatii ale colonului.

Tratamentul este complex. Se incepe cu repausul la pat si reechilibrarea neurovegetativa (evitarea surmenajului, respectarea orelor de somn, suprimarea fumatului si alcoolului, evitarea frigului, gimnastica, plimbari, prisnite calde pe abdomen, bai calde, sporturi usoare, viata regulata). In ce priveste dieta, ratia calorica va cuprinde toate alimentele in proportie echilibrata, vitamine, saruri minerale, etc. Se vor evita alimentele reci sau fierbinti, alimentele care nu sunt tolerate (lapte, iaurt, cartofi), condimente (ardei, piper, mustar, hrean, ceapa, usturoi), alimentele bogate in celuloza (fasole, mazare boabe, ridichi, varza, conopida, paine neagra), sosuri, prajeli, slanina, dulciuri concentrate, cafea, ceai, conserve, grasimi, cruditati.

Masticatia va fi normala, lenta, iar dentitia buna. Regimul trebuie sa fie adaptat proceselor de fermentatie sau de putrefactie dupa caz. Putrefactia va fi combatuta cu predominanta alimentelor cu celuloza fina si dulciuri moderate, reducerea carnii si oualelor, introducerea iaurtului, iar fermentatia prin restrictia glucidelor si celulozicelor si administrarea de proteine in cantitate mai mare.

Pentru combaterea diareei, se administreaza alimente care contin tanin (afine, coarne, gutui), orez si unele branzeturi, iar constipatia se combate cu legume ce contin celulozice, fructe, eventual cartofi. In general sunt permise alimente usor digerabile: carne slaba fiarta sau gratar, branza de vaca fara zer, telemea, oua fierte moi sau ochiuri romanesti, lapte cu gris sau orez.

Grasimile se administreaza numai sub forma de unt sau undelemn. Legumele (dovleceii, carote, fasole verde fina) sub forma de soteuri, piureuri sau fierte. Cartofii trebuie serviti fierti sau piure. Sunt permise fructe zemoase fara partile lemnoase, sub forma de compot, moderat indulcit Ceaiurile vor fi slab indulcite. In perioadele de acalmie regimul va fi largit prin tatonare.

Medicatia va fi individualizata. In colitele cu constipatie se administreaza laxative neiritante (ulei de parafina, magnezie usta), in formele cu diaree, sulfamide (ftalilsulfatiazol), antibiotice (Streptomicina, Neomicina, Tetraciclina, Cefalosporine etc), Mexaform, Saprosan. In functie de simptome se administreaza antispastice: Atropina, Beladona, Papaverina, Anticolinergice, Metoclopramida.

Colicele se vor combate cu comprese alcoolizate sau caldura aplicata pe abdomen. Cand este cazul se administreaza fermenti pancreatici (Trizim, Cotazym, Nutrizim, Festal etc). In Anaclorhidrie se prescrie acid clorhidric sau Acidopeps. La nevoie Glubifer, vitamine A, C, B, D, tranchilizante si sedative.

Agentii fizici utilizati sunt comprese calde, bai calde, si raze ultrascurte pe abdomen.

Sunt utile curele de ape minerale la: Slanic Moldova, Olanesti, Calimanesti, Sangeorz.

Articole Similare:

Ultima actualizare: luni, 28 ianuarie, 2013, 13:51

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *