Prima Pagina » Sanatate A-Z » Pneumologie » Conduita de Urgenta in Astmul Bronsic

Conduita de Urgenta in Astmul Bronsic

Conduita de Urgenta in Astmul Bronsic

Definitii

Astmul bronsic = afectiune respiratorie inflamatorie cronica, caracterizata prin crize de dispnee paroxistica expiratorie, cu remisiune spontana/terapeutica, survenite pe un teren de hiperreactivitate bronsica (innascuta/dobandita).

Starea de rau astmatic = criza severa si prelungita de astm bronsic (dispnee paroxistica expiratorie), cu durata > 24 ore, refractara la tratamentul bronhodilatator obisnuit, insotita de insuficienta respiratorie acuta, amenintand viata bolnavului. 

Conditii patogenice

Astm bronsic atopic alergic extrinsec:

Diateza atopica familiala si personala: “echivalente astmatice” (conjunctivita alergica, rinita alergica, urticarie/dermatite atopice, angioedem, soc anafilactic, tulburari digestive); debut la vârsta tânara, teste cutanate pozitive (hipersensibilitate de tip imediat –15 min), cu nivele crescute IgE, eozinofilie sangvina si sputara. Sensibilizarea se face prin prin alergeni respiratori, mai rar alergeni alimentari.

Astmul bronsic alergic nonatopic extrinsec:

Absenta diatezei atopice personale si familiale; hipersensibilizare bronsica de tip tardiv la alergeni respiratori (ocupationali).

Astmul bronsic intrinsec (infectios):

Debut la varsta adulta, fara diateza atopica sau reactii alergice de tip imediat, infectiile respiratorii repetate favorizând instalarea hiperreactivitatii bronsice nespecifice. Ameliorarile intercritice sunt incomplete.

Factorii favorizanti (precipitanti) ai starii de rau astmatic

  • Expunere brutala, supraacuta la alergenul declansator
  • Infectie bronsica acuta
  • Pneumotoraxul spontan
  • Interventii chirurgicale în sfera ORL (cai aeriene superioare)
  • Reactie alergica grava, de tip imediat, indusa de administrarea unor medicamente (Penicilina, Ampicilina, Aspirina, Algocalmin etc)
  • Abuzul de simpatomimetice
  • Administrarea de droguri cu efect depresor al SNC sau β-blocante neselective (propranolol)
  • Seroterapie/vaccinuri
  • Deshidratarea excesiva a expectoratiei
  • Suprimarea brusca a corticoterapiei de lunga durata.

Context clinic

Anamneza:

  • Diateza atopica;
  • Factor declansator;
  • Tratament efectuat.

Examen fizic:

Criza de astm bronsic:

  • Dispnee de tip expirator, cu tahipnee si wheezing;
  • Expir prelungit;
  • Tiraj (intercostal, supra/subclavicular);
  • Raluri bronsice (ronflante si sibilante), diseminate pe ambele arii pulmonare;
  • Tahicardie, ­ TA crescuta.

Starea de rau astmatic (status astmaticus) – semne de gravitate:

  • Dispnee cu polipnee superficiala extrema/ bradipnee
  • Aspect de “torace blocat” în expir
  • Absenta ralurilor bronsice, cu diminuarea murmurului vezicular
  • Transpiratii profuze, reci
  • Semne clinice de insuficienta respiratorie acuta (hipoxemie ± hipercapnie):
  • Cianoza calda a extremitatilor si buzelor
  • Tahicardie marcata (>120/min)/ aritmii supraventriculare
  • ­ Cresterea TA, urmata de prabusirea TA
  • Alterare senzoriala, cu agitatie, perioade de confuzie si somnolenta
  • Encefalopatie hipercapnica, pana la coma hipercapnica.

Explorari complementare in urgenta

Parametrii ASTRUP: semne de gravitate (insuficienta respiratorie acuta cu hipoxemie ± hipercapnie, acidoza):

  • PA O2 < 50 mmHg;
  • PA CO2 > 45 mm Hg;
  • pH art < 7,3;
  • EB < – 2 mEq/l;

Electrocardiograma:

  • Microvoltaj absolut/relativ;
  • Semne de gravitate: tahicardie sinusala > 120/min, tahiaritmii supra-ventriculare, alternanta electrica, semne de suprasolicitare acuta a cordului drept (HAD nou aparuta, deviatie axiala dreapta a QRS, HVD tip baraj nou instalata sau BRD nou aparut);

Radiografie toracica – utila pentru diagnosticul diferential si identificarea unei cauze favorizante a starii de rau astmatic (infectii, pneumotorax);

Bilant biochimic si hematologic sumar:

  • Hb, Ht, GA cu formula leucocitara, Tr
  • Uree, creatinina, RA, Na+, K+
  • Glicemie

Examen citologic si bacteriologic al sputei. Determinari functionale respiratorii în urgenta. Examen ORL

Diagnostic diferential

  • Patologie tumorala ORL/corpi straini (stridor laringian);
  • BPOC, bronsiolite acute;
  • Pneumotorax.

Conduita practica in urgenta in criza de astm bronsic

Criza usoara/moderata de astm bronsic (fara insuficienta respiratorie acuta):

  •  Bronhodilatatoare β2-simpatomimeticeAerosoli MDI (Salbutamol, Albuterol, Terbutalina) 1-2 puffuri sau Terbutalina 0,25-0,5 mg i.v. sau i.m., repetabila la 6-8 ore, pâna la disparitia crizei;
  •  Adrenalina 1%° 0,01 ml/kg s.c, repetabil la 20-30 min, pâna la disparitia crizei;
  • Bronhodilatatoare de tip metilxantinic: Teofilina/aminofilina 5 mg/kg i.v. lent (microperfuzie 20 min), daca dispneea nu a cedat dupa administrarea corecta a β-simpatomimeticului.

Criza severa de astm bronsic (cu insuficienta respiratorie acuta);

  • Internare obligatorie;
  • Oxigenoterapie pe sonda nazala/masca cu oxigen umidifiat, 5-6 l/min;
  • Perfuzie continua (2/3 glucoza 5% + 1/3 ser fiziologic = 2,5 l/24 ore);
  • Bronhodilatatoare parenteral: Salbutamol 1 mg/h, piv continua sau Terbutalina/Adrenalina inj. Perfuzie continua cu Aminofilina (1 mg/kg/h);
  • Corticoterapie parenterala: Metilprednisolon 1-2 mg/kg i.v la 6-8 ore sau Hemisuccinat de hidrocortizon 4 mg/kg i.v. la 2-4 ore;
  • Antibioterapie parenterala;
  • Corectia altor cauze favorizante/declansatoare;
  • Monitorizarea atenta a pacientului pentru stabilirea indicatie de IOT cu asistenta mecanica ventilatorie.

Monitorizarea pacientului in criza de astm bronsic

Parametri clinici: – la interval de 15 min:

  • Frecventa respiratorie;
  • TA, pulsul;
  • Diureza.

Parametri de laborator:

  • ASTRUP – la interval de o ora;
  • Electroliti plasmatici (Na, K) – la 8 ore interval.

Erori care trebuie evitate in criza de astm bronsic

  • Refuzul spitalizarii în urmatoarele situatii: remisiune incompleta a crizei; lipsa corectiei parametrilor ASTRUP;  imposibilitatea efectuarii unui tratament corect la domiciliu;
  • Administrarea Aminofilinei i.v. fara supraveghere (supradozajul poate mima semne de gravitate!);
  • Asteptarea efectelor benefice ale corticoterapiei înainte de 4h de la administrarea parenterala;
  • Corticoterapia inhalatorie NU are valoare în criza instalata de astm bronsic;
  • Neglijarea/minimalizarea oxigenoterapiei, antibioterapiei si hidratarii corespunzatoare.

Educatia medicala a pacientului cu astm bronsic

  • Cunoasterea caracterului cronic, nevindecabil al bolii;
  • Cunoasterea riscului de transmitere a terenului atopic la descendenti (pentru formele atopice alergice);
  • Cunoasterea cauzelor favorizante/declansante ale episoadelor de dispnee paroxistica expiratorie;
  • Evitarea medicatiei potential alergizante, seroterapiei si alimentelor potential alergogene la pacientii cu diateza atopica cunoscuta/banuita;
  • Cunoasterea tabloului clinic al bolii (exacerbari periodice cu ameliorari complete/incomplete intercritice);
  • Cunoasterea tratamentului cronic (de fond) al bolii si al celui adresat crizei de astm bronsic declansate;
  • Cunoasterea si folosirea corecta a medicatiei β-simpatomimetice sub forma de aerosoli (nebulizatoare cu camera de expansiune “spacer”);
  • Cunoasterea riscurilor si efectelor adverse ale supradozarii medicatiei β-simpatomimetice si a metilxantinelor;
  • Importanta dispensarizarii, a controalelor periodice;
  • Cunoasterea si utilizarea resurselor comunitare de educatie si asistenta medicala.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 22 martie, 2013, 11:49 Afisari: 320

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *