Prima Pagina » Sanatate A-Z » Chirurgie Generala » Corpii Straini Intra-Esofagieni

Corpii Straini Intra-Esofagieni

Corpii Straini Intra-Esofagieni

Corpii straini intra-esofagieni se intalnesc la orice grupa de varsta, localizati pe esofag la niveluri diferite. Determina numai un disconfort esofagian sau produc perforatii  in mediastin  cu fenomene inflamatorii intense. Corpii straini ajung accidental in esofag sau in scop de sinucidere (psihopati, detinuti).

Se intalnesc mai frecvent la copii care inghit diferite obiecte: monede, nasturi, fragmente de jucarii, cuie, cheite etc. La adult se intalnesc fragmente de os de pasare sau peste, fragmente sau chiar proteze dentare, cartilagii sau bucati de carne nemestecata. Persoanele cu tulburari psihice ingera fragmente metalice, sarma, sticla, cozi de lingura etc. Acestea se opresc de regula la nivelul stramtorilor esofagiene (cricoidiana, bronho-aortica si eso-cardiala) sau la stricturile patologice (stenoze, tumori etc.). 90% din obiectele inghitite trec in stomac, daca dimensiunile nu sunt prea mari, si de aici in intestin fiind eliminati fara a determina accidente. 10% raman in esofag , iar daca unele trec, raman apoi in stomac fiind necesara interventia chirurgicala.

Aproximativ 10% din corpii straini ajung in arborele bronsic, mai ales la copil, determinand fenomene obstructive, cu insuficienta renala acuta si deces daca nu se intervina de urgenta pentru extragerea acestuia.

La persoanele adulte, protezele dentare, bucatile de carne nemestecate, obiectele metalice mari, inghitite accidental, se opresc la nivelul esofagului cervical unde pot determina fenomene obstructive si compresiuni pe organele vecine, in special pe trahee urmate de fenomene respiratorii acute.

O situatie particulara  reprezinta inghitirea unor pachete cu narcotice (cocaina etc.) in scop de contrabanda. Acestea se pot rupe in stomac sau intestin de unde drogul este resorbit in circulatia generala cu depresie respiratorie si moarte.

Semnele clinice 

Patrunderea corpilor straini la nivelul esofagului determina instalarea brusca a senzatiei de obstacol, „nod in gat”, urmata de disfagie, durere retrosternala, sialoree si regurgitarea alimentelor ingerate ulterior.

Obiectele ascutite patrund in peretele esofagian, determinand  procese inflamatorii, perforatii si aparitia de mediastinite cu evolutie grava; de asemenea pot aparea fistule aorto-esofagiene care sunt de regula mortale.

Diagnostic

Nu intampina dificultati daca se cunosc prin anamneza circumstantele producerii accidentului. Dificultatea apare in cazul copiilor care nu pot preciza ce anume au inghitit, mai ales daca n-au fost supravegheati. Confirmarea se obtine prin examenul radiologic care ne furnizeaza date in raport cu tipul de accident produs astfel:

–  In plagile si perforatiile iatrogene, examenul radiologic este indispensabil. Acesta va trebui efectuat din fata si profil pentru a confirma ezunea esofagiana. In plagile si perforatiile cervicale radiografia arata prezenta de aer in tesuturi, in special de-a lungul coloanei cervicale. Traheea poate fi proiectata anterior de catre acesta sau de prezenta unui hematom. Uneori se constata largirea mediastinului superior.

–  In leziunile esofagului toracic radiologia pune in evidenta pneumomediastinul sau pneumotoraxul. Esofagograma cu substanta de contrast hidrosolubila (Gastrografin etc.) se va efectua la fiecare pacient suspectat de perforatie. Daca explorarea nu evidentiaza solutia de continuitate, examenul se va repeta cu sulfat de bariu. La nivelul perforatiei, substanta de contrast paraseste lumenul esofagian. Endoscopia este contraindicata in perforatiile esofagului din cauza pericolului de marire a comunicarii si a contaminarii paraesofagiene.

–  Corpii straini vor fi vizualizati si urmariti radiologic. Acest examen precizeaza sediul, forma si volumul lor, cu conditia sa fie radioopaci. In cazul obiectelor radiotransparente este necesara folosirea substantelor de contrast ce vor contura obstacolul stabilind astfel diagnosticul. Endoscopia precizeaza sediul si natura corpului strain si permite extragerea acestuia. Tomografia computerizata poate stabili, pe baza semnelor indirecte, nivelul unei perforatii. Bronhografia se utilizeaza pentru precizarea fistulelor eso-bronsice.

Pentru leziunile esofagiene produse in timpul unor interventii chirurgicale dificile si care nu pot fi depistate prin examenul direct se va proceda astfel: se plaseaza esofagul in ser fiziologic, insuflandu-i in acelasi timp aer in lumen. Locul pe unde apar bule reprezinta comunicarea care trebuie reparata imediat. Perforatiile ramase necunoscute reprezinta sursa unor complicatii grave si mortale.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 28 martie, 2013, 9:17 Afisari: 19

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *