Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Osos » Coxalul (Os Coxae)

Coxalul (Os Coxae)

Coxalul  (Os Coxae)Desi este format din cele trei oase, ilion (os ilium) dispus superior, ischion (os ischii), dispus inferior si pubis (os pubis), dispus anterior, osul coxal se studiaza ca un singur os, datorita faptului ca la adult cele trei oase componente se sudeaza intre ele. Oasele coxalului se sudeaza definitiv intre 12-16 ani la fete si 13-18 ani la baieti.

Osul coxal este un os lat, voluminos si neregulat, torsionat ca o elice. Are o forma patrulatera, prezentand doua fete, una laterala (externa) si alta mediala (interna), patru margini si patru unghiuri.

Ilionul reprezinta mai mult din jumatatea coxalului. Limita inferioara este vizibila la copil unde se observa linia de sutura cu celelalte oase coxale iar la adult este reprezentata printr-o linie care trece prin treimea superioara a acetabulului. Este format dintr-un corp (corpus ossis ilii) care participa la formarea acetabulului si o portiune superioara turtita numita aripa osului iliac (alla ossis ilii).

Ischionul este pozitionat postero-inferior si cuprinde un corp (corpus ossis ischii) si o ramur (ramus ossis ischii). Corpul ischionului participa la formarea la formarea acetabulului (portiunea postero-inferioara) iar ramura ischionului se indreapta inainte. La limita dintre corp si ramura se gaseste tuberozitatea ischiadica.

Pubele este dispus antero-inferior fiind format dintr-un corp (corpus ossis pubis) si doua ramuri (ramus ossis pubis). Corpul pubelui participa la formarea portiunii antero-inferioare a acetabulului. El se unseste cu ilionul, la locul de unire formandu-se eminenta iliopectinee (eminetia iliopectinea). De la corp pleaca inainte ramura superioara, care coteste in unghi ascutit (unghiul pubelui) si se continua cu ramura descendenta sau inferioara a pubelui. Ramura inferioara a pubelui se uneste cu ramura ischionului formand impreuna ramura ischiopubiana.

Fata laterala a coxalului

Prezinta in portiunea ei mijlocie o cavitate articulara, numita cavitatea cotiloida (acetabulul) destinata articularii cu capul femural. Deasupra acestei cavitati articulare, fata latarla a coxalului este formata dintr-o suprafata larga, numita fosa iliaca laterala, iar dedesubtul cavitatii cotiloide se gaseste un orificiu larg, numit gaura obturatorie (foramen obturatum).

Cavitatea cotiloidiana sau acetabulul (acetabulum), este o cavitate  profunda, emisferica, marginita pe suprafata laterala de o proeminenta circulara, numita spranceana cotiloidiana. Pe aceasta spranceana se gasesc trei santuri care reprezinta cele trei puncte de sutura dintre cele trei portiuni osoase care formeaza coxalul (ilion, ischion, pubis). Dintre aceste trei santuri, santul ischio-pubian este cel mai marcat numindu-se si incizura acetabulului sau incizura cotiloida (incizura acetabuli). Aceasta incizura este situata  imediat deasupra gaurii obturatorii si este transformata pe viu, cu ajutorul ligamentului transvers al acetabulului, intr-un canal, prin care trec vasele si nervii destinati capului femural. Deasupra sprancenei cotiloidiene se gaseste santul supracotiloidian in care se insera tendonul reflectat al muschiului drept anterior al coapsei. Suprafata interioara a cavitatii cotiloide (acetabulului) este impartita in doua portiuni bine diferentiate: una nearticulara numita fosa acetabulara (fossa acetabuli), de forma patrata, situata in fundul cavitatii cotiloide, si care serveste insertiei ligamentului capului femural, si cealalta articulara, in forma de semiluna, care o incadreaza pe prima. Cele doua coarne ale acestei suprafete in forma de semiluna (facies lunata), pentru articulatia cu capul femural, unul anterior mai sters si altul posterior mai pronuntat, delimiteaza incizura acetabulului.

Fosa iliaca laterala sau suprafata gluteala (facies glutea ossis illi) este destinata insertiei muschilor fesieri (gluteali). Pe fata iliaca externa se observa trei linii curbe, numite liniile gluteale. Linia gluteala anterioara (linea glutea anterior) incepe la nivelul marii scobituri ischiadice, se indreapta in sus si inainte si se termina la nivelul unghiului antero-superior a osului, in vecinatatea spinei iliace anterosuperioare, fiind cea mai lunga linie. Linia gluteala posterioara (linea glutea posterior) incepe tot de la nivelul marii scobituri ischiadice (incizura sciatica) cam la 2 cm. inapoia celei anterioare si apoi urca vertical, terminandu-se la nivelul marginii superioare a osului, la unirea celor doua treimi posterioare cu o treime anterioara, terminandu-se anterior de spina iliaca postero-inferioara. Linia gluteala inferioara (linea glutea inferior) este cea mai putin pronuntata si se indreapta de la marea scobitura ischiadica catre marginea anterioara a osului. Cele trei linii gluteale imparte fosa iliaca externa in patru zone: prima zona este situata sub linia gluteala inferioara si pe ea se insera muschiul drept femural, urmeaza o zona anterioara pe care se insera micul fesier, o zona mijlocie pe care se insera fesierul mijlociu, si o zona posterioara foarte restransa pe care se insera marele fesier. Aici se gaseste una din gaurile nutritive ale osului.

Gaura obturatorie (foramen obturatorum) este formata, mergand de sus in jos, de: ramura orizontala a pubisului, corpul pubisului si de ramura descendenta a pubisului, de ramura ascendenta a ischionului, de corpul ischionului. Aceasta gaura are o forma ovalara, orientata oblic, inferior si posterior. Gaura obturatorie prezinta doua margini, una mediala si alta laterala care in partea inferioara a gaurii se continua una cu alta, iar in partea superioara ele se departeaza una de alta, semicircumferinta mediala indreptandu-se inapoi iar cea laterala anterior, formand astfel intre ele un sant adanc, numit santul subpubian sau santul obturator care este transformat in canalul obturator prin care trec in ordine supero-inferioara nervul, artera si vena obturatorie. Gaura obturatorie este acoperita de membrana obturatorie (membrana obturatoria), care trece in punte peste santul obturator, transformandu-l intr-un canal obturator care face legatura intre pelvis si coapsa..

Fata mediala sau fata pelvina a osului coxal

Este impartita in doua portiuni, de o linie oblica, arcuata, care merge de sus in jos si dinapoi inainte, numita linia nenumita (linea arcuata). Portiunea din aceasta fata situata deasupra si inaintea liniei nenumite este neteda si concava si se numeste fosa iliaca interna (fossa iliaca), fiind acoperita de muschiul iliac. In aceasta fosa se gaseste una din gaurile nutrtive a osului. Portiunea situata dedesubtul liniei nenumite, prezinta urmatoarele proeminente, mergand de sus in jos:

  • tuberozitatea iliaca (tuberositas iliaca), este de forma patrulatera, foarte neregulata, pe care se insera ligamentele sacro-iliace posterior si ligamentele interosoase sacroiliace;
  • o suprafata asemanatoare cu pavilionul urechii care se numeste fateta auriculara (facies auriculares), menita articularii cu fateta omonima de pe osul sacru, formand articulatia sacro-iliaca;
  •  intalnim apoi o suprafata plana patrulatera care corespunde fundului cavitatii cotiloide si pe care se insera muschiul obturator intern;
  • inferior acesteia, se gaseste o alta suprafata plana care priveste inauntru si putin in jos si care formaza impreuna cu suprafata deschisa mai sus un relief care ia parte la formarea stramtorii mijlocii a bazinului
  • mai inferior urmeaza apoi gaura obturatorie.

Marginea anterioara este formata din doua portiuni, una superioara care apartinde ilionului si cu directie verticala, si alta inferioara care apartine pubelui, cu directie orizontala. Aceste doua portiuni formaza intre ele un unghi de 140°. Urmarita de sus in jos, marginea anterioara contine urmatoarele elemente:

  • cel mai superior se gaseste o portiune mamelonata, numita spina iliaca antero-superioara (spina iliaca anterior superior) pe care se insera arcada femurala (ligamentul inghinal), muschii croitor si tensor al fasciei lata;
  • inferior spinei iliace antero-superioare se gaseste santul nenumit, prin care trece nervul femuro-cutanat;
  • inferior santului nenumit se gaseste o alta ridicatura numita spina iliaca antero-inferioara (spina iliaca anterior inferior) pe care se insera tendonul direct al muschiului drept femural. Dedesubtul acesteia se gaseste un sant prin care trece muschiul psoas-iliac, iar mai inferior se gaseste eminenta iliopectinee pe care se prinde bandeleta iliopectinee;
  • inferior eminentei iliopectinee se gaseste o suprafata triunghiulara pe care se prinde muschiul pectineu, fapt pentru care se si numeste suprafata pectineala, care este delimitata posterior de o creasta numita creasta pectineala (pecten ossis pubis) care se continua cu linia nenumita;
  • in varful suprafetei pectineale se gaseste un tubercul, numit spina pubisului pe care se insera arcada femurala;
  • iar in partea cea mai inferioara a marginii anterioare se gaseste o suprafata rugoasa pe care se insera muschii piramidali si drepti ai abdomenului. 

Marginea posterioara a coxalului

Prezinta o directie aproape verticala si este formata din ilion si ischion. Studiata de sus in jos, la fel ca si marginea anterioara, marginea posterioara contine urmatoarele elemente anatomice:

  • cel mai superior se gaseste o proeminenta rotunjita numita spina iliaca postero-superioara (spina iliaca posterior superior);
  • inferior spinei iliace postero-superioare se gaseste santul nenumit;
  • sub santul nenumit se gaseste o alta proeminenta numita spina iliaca postero-inferioara (spina iliaca posterior inferior). Pe cele doua spine se insera ligamentele articulatiei sacroiliace;
  • inferior spinei iliace postero-inferioare se gaseste o mare scobitura numita marea scobitura ischiatica (incisura ischiadica major) prin care trec: muschiul piramidal, vasele si nervii fesieri superiori, marele si micul nerv sciatic, vasele ischiatice, vasele si nervul rusinos intern;
  • sub marea scobitura ischiatica se gaseste o proemineta triunghiulara numita mica spina sciatica (spina ischiadica), pe varful careia se insera micul ligamnet sacro-sciatic, iar pe fata externa se prinde muschiul gemen superior, pe fata interna muschiul ridicator anal;
  • sub mica spina sciatica se gaseste o alta scobitura numita mica scobitura ischiatican (incisura ischiadica minor) prin care trec muschiul obturator intern si vasele si nervul rusinos intern.
  • in fine, portiunea cea mai inferioara a marginii posterioare este voluminoasa numita tuberozitatea ischiatica (tuber ischiadicum), pe care se insera muschiul semitendinos, semimembranos si capatul lung al bicepsului femural. 

Marginea superioara a coxalului

Mai este numita si creasta iliaca (crista iliaca), are forma de “S” italic, mai groasa spre extremitati si mai subtire la mijloc. Pe buza externa a crestei iliace se insera muschiul marele oblic iar pe buza interna muschiul transvers. Pe interstitiu se insera muschiul micul oblic.

Marginea inferioara a coxalului este formata din ramura descendenta a pubisului si de ramura ascendenta a ischionului. In portiunea cea mai anterioara prezinta o fateta articulara ovalara care se va articula cu o fateta similara de pe osul opus, constituind simfiza pubiana. In restul ei aceasta margine este rugoasa si se va insera pe ea aponevroza perineala mijlocie, corpii cavernosi si muschii drept intern si marele adductor.

Unghiurile coxalului: unghiul antero-superior este constituit din spina iliaca antero-superioara; unghiul postero-superior este constituit din spina iliaca postero-superioara; unghiul antero-inferior este constiuit de unghiul pubisului, iar unghiul postero-inferior este constituit de tuberozitatea ischiatica. Pe fata interna a tuberozitatii ischiatice se insera muschii ischio-cavernosi si transversul perineului iar pe fasa ei externa se insera marele adductor, iar in portiunea cea mai posterioara se insera muschii gemenul inferior, patratul femural si cei trei muschi posteriori ai coapsei: semitendinosul, semimembranosul si bicepsul femural. 

Palparea osului coxal:

Din coxal se poate palpa: creasta iliaca in intregime, la cei cu musculatura abdominala moale putandu-se palpa creasta iliaca pe toata largimea ei – intre cele doua buze, spina iliaca antero-superioara si postero-superioara, corpul pubisului, spina pubisului, simfiza pubiana, tuberozitatea ischiatica si ramura ischio-oubiana in intregime.

Prin tuseu rectal sau vaginal se poate palpa fundul pelvian al fosei acetabulare, spina sciatica, marea si mica incizura sciatica, fata posterioara a pubisului si o portiune mai mica sau mai mare din liniile nenumite, in functie de configuratia bazinului. 

Punere in pozitie:

Elemente de reper:

  • fata care prezinta o cavitate articulara (acetabulul);
  • marginea cea mai groasa a osului;
  • marginea cea mai scobita.

Se pozitioneaza extern, fata care prezinta o cavitate articulara, superior se aseaza marginea cea mai groasa in forma de “S” italic iar posterior se pozitioneaza marginea cea mai scobita.

Articole Similare:

Ultima actualizare: sâmbătă, 23 martie, 2013, 10:37 Afisari: 192

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *