Prima Pagina » Alimentatie si Diete » Date generale despre alimentatia in cirozele hepatice

Date generale despre alimentatia in cirozele hepatice

Regimul alimentar va fi normocaloric sau hipercaloric la pacientii denutriti, normoproteic, normolipidic, normoglucidic, cu asigurarea unui aport optim de proteine si lipide animale. Vitaminele si sarurile minerale vor fi asigurate in cadrul unei gastrotehnii corecte. Proteinele se vor asigura in cantitate normala, din cele cu valoare biologica mare, cu continut complet in aminoacizi esentiali, necesare pentru regenerarea tesutului hepatic; lipidele vor fi asigurate in cantitate normala sau usor scazuta, cu respectarea proportiei intre cele bogate in acizi grasi saturati si cel bogate in acizi grasi nesaturati. Consumul exagerat al grasimilor bogate in acizi grasi polinesaturati poate duce la aparitia de hepatoame. Glucidele se vor asigura din legume, fructe, cereal,e cu evitarea dulciurilor concentrate.

Numarul meselor va fi 4-5 pe zi, pentru a preveni ingestia unui volum crescut de alimente.

Regimul alimentar in cirozele hepatice

Ciroza hepatica este o afectiune hepatica difuza, caracterizata prin fibroza si dezorganizarea arhitecturii hepatice.
Etiologia este multipla: virusuri hepatitice, B si C in special, alcoolismul cronic, bolile metabolice si autoimune,hemocromatoza, boala Wilson,deficenta de alfa 1 antitripsina, agenti toxici hepatici, inclusiv medicamente (izoniazida, methotrexat).

– Perturbari ce pot apare:
1) –  Perturbarea sintezei proteice, cu hipoproteinemie, hipoalbuminemie, scaderea fibrinogenului, protrombinei. Concomitent scade aportul proteic, datorita inapetentei, cresc pierderile proteice prin cresterea catabolismului, singerari, cresterea excretiei urinare de aminoacizi.
2) –  Aminoacizii, ajunsi la ficat pe cale portala, nu mai sunt retinuti si ajung in circulatia sistemica.
3) –  Creste amoniemia, datorita scaderii enzimelor implicate in ciclul ureogenetic, dezaminarii aminoacizilor din intestin sub actiunea florei intestinale, prin scaderea fluxului sanguin renal-sindromul hepatorenal, (se produce retentia ureei, care difuzeaza in intestin si sub actiunea ureazelor bacteriene este transformata in amoniac ), din glutamina, prin sub actiunea glutaminazei renale, la pacientii cu hipertensiune portala, prin suntul porto-cav sau porto-sistemic sau porto-cav realizat chirurgical, cand amoniacul circulant ocoleste ficatul si nu mai este detoxifiat.
4) –  10-37% dintre pacientii cu ciroza hepatica prezinta diabet zaharat, iar 60-70% au toleranta scazuta la glucoza, in special datorita insulinorezistentei.

Hipoglicemia a jeune este frecventa, datorita scaderii rezervelor hepatice de glicogen, a scaderii gluconeogenezei.
– Regiuml alimentar in cirozele hepatice face parte integranta din tratament, in cadrul caruia detine un rol important.
– Aportul caloric va fi normal, sau crescut la pacientii cu denutritie.
– Proteinele vor fi date la limita superioara a normalului, sau regimul alimentar va fi usor hiperprotidic, datorita deficitului proteic de diverse grade, pe care il prezinta pacientii cirotici. Se vor indica proteinele cu valoare biologica ridicata, din lactate, branzeturi, carne. In iminenta aparitiei insuficientei hepato-celulare se va reduce aportul de proteine, ce predispune la cresterea derivatilor amoniacali si a altor compusi toxici in organism, dar ele vor fi reintroduse dupa ameliorarea tabloului clinico-biologic.
– Lipidele vor fi recomandate la limita inferioara a normalului, sau dieta va fi hipolipidica in perioadele icterice, cand scade toleranta digestiva la acestea. Peste 50% din proteine si lipide vor fi de origine animala.
– Glucidele vor completa aportul caloric, ele fiind indicate la limita superioara a normalului, uneori dieta fiind hiperglucidica. Va fi evitat consumul excesiv de dulciuri concentrate, datorita asocierii frecvente a diabetului zaharat la bolnavii cirotici.
– Vitaminele sunt in general asigurate prin dieta, dar pot fi suplimentate in caz de nevoie.
– Aportul de sodiu va fi moderat restrans in cirozele compensate, atingand 2 grame/zi, dar va fi scazut sub 500mg/zi cand ciroza se decompenseaza.

Regimul alimentar in ciroza compensata, fara ascita si fara icter

–  Numarul meselor va fi de 4-6 pe zi pentru a permite prize alimentare mici; ultima masa va fi servita seara, cu 2-3 ore inainte de culcare.
Ambianta de servire a mesei va fi placuta pentru a nu inhiba apetitul si asa redus al acestor bolnavi.
Alimentele vor fi bine mestecate, se vor servi caldute, nu se vor consuma lichide in timpul mesei
Alcoolul este proscris. Orice consum de alcool poate declansa alterari hepatice profunde, uneori cu consecinte grave.
Aportul de sodiu va fi de 2g/zi in medie. Regimul alimentar este acelasi cu cel de crutare hepatica din hepatitele acute si cronice.

Regimul alimentar in ciroza hepatica decomensata cu ascita si edeme

Regimul alimentar in acest caz va fi asemanator cu al cirozei compensate, urmarindu-se insa reducerea marcata a ingestiei de sodiu, sub 500 mg/zi.
Prepararea alimentelor se va face fara sare, in plus fiind excluse din alimentatie preparatele cu continut excesiv in sodiu: painea se va recomanda nesarata, laptele si produsele lactate vor fi desodate, va fi limitat consumul unor legume cu continut crescut in sare (telina, varza, sfecla, spanacul, ridichiile), carnea si ouale vor fi limitate functie de continutul lor in sare; se vor contraindica apele minerale cloruro-sodice, cele bicarbonatate. Dupa compensarea cirozei se va reveni la regimul alimentar anterior.
Cand apare insuficienta hepato-celulara bolnavul va fi internat in spital, necesitand adaptarea dietei si a terapiei de la o etapa la alta, functie de evolutie. Cand apare encefalopatia hepatica se scad proteinele la 20-40 g/zi, iar lipidele sub 60 g/zi.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 28 decembrie, 2011, 13:26

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *