Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Deglutitia

Deglutitia

Deglutitia este actul motor prin care bolul alimentar format in cavitatea bucala strabate faringele si esofagul pentru a ajunge in stomac. Dupa zona pe care o traverseaza bolul alimentar se cunosc 3 timpi ai deglutitiei: bucal, faringian, esofagian.

1. Timpul bucal al deglutitiei:

  • Este voluntar
  • Dureaza 0,3 secunde
  • Incepe cu deplasarea bolului alimentar pe fata dorsala a limbii

Limba executa 2 miscari simultane:

  •  Varful se ridica si preseaza palatul dur
  •  Baza ei coboara

Aceste 2 miscari formeaza un plan inclinat in jos si inapoi care favorizeaza impingerea bolului in faringe printr-o miscare brusca. Patrunderea in faringe se face prin relaxarea istmului bucofaringian, actiune asociata cu oprirea masticatiei si a respiratiei. O data declansat acest timp, masticatia nu mai poate fi oprita voluntar.

2. Timpul faringian al deglutitiei:

  • este involuntar
  • dureaza 0.5 – 1 – 2 secunde (2 sec) ≤
  • istmul bucofaringian se inchide, ramane libera o fanta sagitala prin care sa treaca alimentele suficient masticate.

Din faringe, bolul alimentar are 4 cai posibile de urmat:

1. reintoarcerea in cavitatea bucala (imposibila in conditii fiziologice pentru ca muschiul milohioidian se contracta si ridica baza limbii si pentru ca istmul bucofaringian se inchide)

2. refluarea in nazofaringe si in fosele nazale (imposibila in conditii fiziologice pentru ca valul palatin se ridica si obstrueaza orificiile posterioare ale foselor nazale). La copii cu difterie nu functioneaza valul palatin.

3. Patrunderea in laringe si in caile respiratorii (nu se intampla pentru ca laringele se ridica, epiglota apasa pe laringe, glota se inchide si respiratia se opreste pentru ca deglutitia inhiba centrii respiratori)

4. ramane un singur traseu fiziologic de urmat: patrunderea in esofag prin relaxarea muschiului cricofaringian (sfincterul esofagian superior).

Deplasarea bolului in faringe prin unde peristaltice se face ca urmare a contractiei muschiului constrictor al faringelui.

3. Timpul esofagian al deglutitiei:

  • dureaza 6 – 8 secunde
  • debuteaza prin deschiderea sfincterului esofagian superior
  • acest sfincter in perioadele interdigestive este inchis pentru a preveni intrarea aerului in tubul digestiv si refluxul alimentelor din esofag in faringe si in cavitatea bucala
  • deplasarea bolului alimentar in esofag se face prin unde peristaltice formate din unda de contractie precedate de unde de relaxare.

Exista 2 tipuri de unde peristaltice esofagiene: primare si secundare.

Undele peristaltice primare sunt continuarea celor din faringe si sunt declansate de stimularea receptorilor faringieni prin reflex vago(aferent)-vagal(efernt). Acestea au rolul de a conduce bolul alimentar in stomac.

Unde peristaltice secundare – sunt initiate de distensia musculaturii netede din 2/3 inferioare a esofagului. Se produc tot prin reflex vago-vagal. Ele continua pana la evacuarea completa a continutului esofagului in stomac.

Propulsia undelor peristaltice in stomac este controlata prin mecanism nervos, extrinsec si intrinsec.

Controlul extrinsec : se realizeaza prin SNV parasimpatic care stimuleaza peristaltismul si prin SNV simpatic care inhiba peristaltismul.

Controlul intrinsec: prin plexul mezenteric Auerbach. Interventia plexurilor mezenterice a fost demonstrata de faptul ca leziunile nervului vag au fost urmate de paralizia esofagului, dar in cateva zile peristaltismul se reia pe seama plexurilor mienterice.

Bolul alimentar ajunge la extremitatea inferioara a stomacului unde intalneste sfincterul esofagian inferior (Cardia). Deschiderea cardiei se realizeaza numai o data cu unda peristaltica si atunci cand presiunea exercitata de bol depaseste 15 mmHg (presiunea in stomac este 10 mmHg).

Portiunea subdiafragmantica a Cardiei functioneaza ca o valva si are rolul de a preveni refluxul gastric acid sau al alimentelor din stomac in esofag. Fara existenta acestui mecanism de valva toti factorii care contribuie la cresterea presiunii abdominale (tusea, respiratiile adanci) ar determina refluxul continutului gastric in esofag.

Cardia – prezinta un dublu control: nervos si umoral. Nervos: extrinsec : SNV : PS : relaxeaza cardia,  S: contracta cardia. Intrinsec: plexul mienteric Auerbach ce elibereaza agenti de relaxare VIP-ul si NO.

Umoral : Gastrina – contracta cardia. Secretina si progesteronul : relaxeaza cardia (explicatia arsurilor esofagiene la gravide).

In timpul ingestiei de lichide, presiunea in esofag este negativa, ca urmare lichidele tasnesc in lumenul esofagului atrase de presiunea negativa dupa deschiderea sfincterului esofagian superior. Strabat rapid lumenul esofagului dar ajung in stomac numai o data cu undele peristaltice. O data cu alimentele, ajunge in stomac si aer (15 ml/zi). Cea mai marte parte se elimina prin eructatii si o mica parte trece in tractul gastrointestinal.

Reglarea deglutitiei: se face prin mecanism nervos.

Pentru declansarea timpului bucal (voluntar) este nevoie de un stimul adecvat – aliment sau picaturi de saliva proiectat pe istmul bucofaringian prin proiectarea acestora se pot executa deglutitii voluntare, repetate. Prima deglutitie se desfasoara usor, urmatoarele mai greu iar a patra sau a cincia sunt imposibile pentru ca dispare stimulul – saliva.

Proiectarea alimentelor si a picaturilor salivare pe istmul bucofaringian (receptorii) determina transmiterea de impulsuri aferente prin fibre senzitive ale nervilor V, IX, X la centrii motori ai deglutitiei din bulb. De aici pornesc impulsuri eferente prin fibre motorii ai nervilor V, VII, IX, X si XII, dar si prin nervi spinali din regiunea cervicala superioara la efectori care sunt muschii netezi si striati implicati in deglutitie.

 Din patologia deglutitiei:

disfagia = deglutitie dureroasa prezenta in infectiile cavitatii bucale ale amigdalelor, faringelui, esofagului sau in tumori esofagiene (aici apare disfagia selectiva pentru lichide, ingestia alimentelor este nedureroasa)

achalazia = determinata de contractia spastica a cardiei cand rezulta dilatarea retrograda a esofagului cu acumularea alimentelor la acest nivel.

Cauze: – hipersensibilitate la gastrina

  • degenerescenta plexului mienteric Auerbach
  • tratament: chirurgical – dilatarea cardiei injectarea locala de toxina botulinica .

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 27 octombrie, 2011, 13:22

Un comenentariu la Deglutitia

  1. Crina 02/07/2012 at 14:08

    Legat de propulsia undelor peristaltice in stomac, prin mecanism nervos intrinsec: se realizeaza prin plexul mienteric Auerbach, nu mezenteric Auerbach. Din cate imi amintesc eu acest plex este localizat la nivel muscular, nu in mezenter. Plexul nervos mezenteric e cu totul altceva.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *