Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Diagnosticul Paraclinic al Cancerului Colo-Rectal

Diagnosticul Paraclinic al Cancerului Colo-Rectal

Diagnosticul paraclinic al cancerului colo-rectal cuprinde:

  • Examene de laborator;
  • Determinarea sangerarilor oculte;
  • Irigografia;
  • Examene endoscopice;
  • Ecografia abdominala;
  • Tomografia computerizata;
  • Eco-endoscopia transrectala;
  • Rezonanta magnetica;
  • Tomografia cu emisie de pozitroni;
  • Colonoscopia virtuala;
  • Alte investigatii.

Pacientii ce prezinta semne si simptome sugestive  pentru o patologie neoplazica colo-rectala, trebuie supusi unei serii de investigatii ce au trei scopuri:

  1. Evaluarea intestinului gros, acordandu-se atentie leziunii primare, incercarii de a localiza eventuale leziuni concomitente si evidentierea unei boli colonice cu potential crescut de transformare maligna.
  2. In cazul prezentei unei tumori, sa se descopere daca acesta a metastazat si la alte organe sau tesuturi;
  3. Evaluarea starii pacientului in vederea pregatirii preoperatorii.

Examenele de laborator

Nu sunt specifice pentru diagnosticul cancerului colo-rectal si sunt efectuate pentru a evidentia eventualele efecte negative ale tumorii asupra organismului si pentru a lua in calcul  eventualele comorbiditati ale pacientului. Cel mai frecvent, pacientii bolnavi de cancer colonic sau rectal, prezinta o anemie hipocroma microcitara de tip feripriv, un anumit grad de hipoproteinemie si hipoalbuminemie, leucocitoza (ca urmare a reactiei inflamatorii peritumorale ce poate evolua spre supiratie), VSH crescut. Daca tumora invadeaza spatiul retroperitoneal si obstrueaza ureterul, pacientul poate avea nivele serice crescute ale ureei si creatininei. In cazul metastazelor hepatice transaminazele, fosfataza alcalina, si γ-glutamil-transpeptidaza pot fi crescute.

In stadiul preo-perator trebuie urmariti si urmatorii parametrii:

  • Concentratia diferitilor electroliti, glicemia, parametrii coagularii (PT, PTT, INR), tensiunea arteriala, grupa sangvina a pacientului.
  • Dozarea antigenului carcino-embrionar (CEA)

CEA nu prezinta sensibilitate si specificitate de organ sau de boala. O valoare normala nu exclude cancerul colo-rectal, iar valori moderat crescute pot fi gasite intr-un numar mare de afectiuni benigne sau maligne, insa o valoare crescuta este sugestiva de cancer colo-rectal. Valorile CEA mai mari de 5 ng/ml sunt asociate cu un prognostic prost al cancerului.

Dozarea CEA se face ca masura de urmarire postoperatorie la pacientii care au prezentat nivele crescute ale antigenului preoperator si la care s-a practicat o interventie chirurgicala cu tendinta de radicalitate. Daca tumora a fost rezecata in totalitate, valorile CEA ar trebuii sa revina la normal in circa patru saptamani. Persistenta valorilor crescute, arata caracterul paliativ al interventiei, iar reaparitia postoperator a unei valori crescute indica o recidiva tumorala (sensibilitatea fiind de 70-80%).

Determinarea sangerarilor oculte

Este un test util in diagnosticarea pacientilor ce sufera de cancer al intestinului gros si se bazeaza pe existenta sangerarilor aculte de la nivelul tumorii. Cel mai frecvent mod de efectuare a testului, foloseste benzi de hartie impregnate in guaiac ce isi modifica culoarea in prezenta peroxidazei din hemoglobina.

Testarea populatiei asimptomatice a demonstrat ca cca. 2,5% din cei testati sunt pozitivi, iar din acestia doar 10-15% au cancer colorectal. Astfel pentru o mai buna sensibilitate a testului, pacientii, ce urmeaza sa-l faca, trebuie sa urmeze o dieta saraca in carne si sa evite anumite medicamente (fier, cimetidina, antiacide, acid ascorbic).

Irigografia

Irigografia este una dintre cele mai utilizate si eficiente metode de diagnostic a tumorilor colo-rectale, avand rezultate corecte in circa 90% din cazuri. Are avantajul de a  localizarea tumora cu o mare acuratete. In ultimul timp este mai des folosita tehnica in dublu-contrast. Daca exista suspiciunea unei perforatii, administrarea de bariu este contraindicata (risc de peritonita baritala), dar se poate efectua folosind un material de contrast solubil in apa (gastrografin).

Imaginile ce pot fi vazute cu ajutorul acestei tehnici radiologice sunt: lacuna, stenoza si stopul, iar sugestiv pentru cancerul de colon este aspectul in „cotor de mar” sau „pantalon de golf”. Un mare avantaj al acestei metode in fata examenelor endoscopice este acela ca se poate vizualiza si aspectul colonului drept, in special al cecului, lucru posibil doar intr-un numar redus de colonoscopii. Marele dezavantaj este acela ca nu se pot efectua punctii bioptice de la nivelul maselor descoperite.

Pentru a se efectua irigografia in conditii optime, pacientul trebuie pregatit prin atribuirea unei diete fara reziduri cu 24 de ore anterior interventiei si prin administrarea unei solutii cu rol laxativ.

Examene endoscopice

Acest tip de examen dau posibiltatea investigarii vizuale directe a intregului colon si prelevarii de material bioptic.

Sigmoidoscopia cu instrument rigid: este una din metodele cele mai usor si ieftin de folosit pentru diagnosticarea cancerului colo-rectal. Necesita o pregatire minima a intestinului gros, respectiv o clisma evacuatorie. Cu toate acestea, nu aduce informatii despre intreg cadrul colic, ci doar despre portiunea terminala a acestuia, necesitand pentru confirmarea  diagnosticului o alta investigatie complementara (prin care sa se vizualizeze si restul intestinului gros).

Sigmoidoscopia ce utilizeaza un instrument flexibil din fibra optica de proximativ 35-65 de cm, este din ce in ce mai folosita, in detrimentul celei cu echipament rigid, pentru ca evalueaza o portiune mai mare a cadrului colic.

Colonoscopia a ajuns metoda folosita de electie pentru evaluarea cadrului colic, datorita sensibilitatii crescute in diagnosticarea tumorilor si datorita capacitatii de a lua probe bioptice de la nivelul zonelor cu probleme. Asociata cu irigografia, da un diagnostic corect in 95-98% din cazuri.

Ofera informatii veridice despre aspectul mucoasei colonice de la nivelul intregului colon (polipi, cancere sincrone, procese inflamatorii, diverticulare). Cu ajutorul aceste metode se pot efectua si interventii precum: rezectia unui polip ce pune probleme de diagnostic diferential, cauterizarea unei regiuni cu sangerare activa, sau montarea stenturilor cu auto-fixare in zonele ce prezinta risc de stenoza.

Indicatiile colonoscopiei sunt:

  • Irigografie negativa la un pacient cu simptome caracteristice de cancer,
  • Boala diverticulara fara aspect tumoral la examenul radiologic,
  • In cazul prezentei unei sangerari masive cu origine colo-rectala,
  • Confirmarea unui diagnostic radiologic prin proba bioptica si analiza histopatologica.

Complicatiile (hemoragia, perforatia) acestei metode sunt rare, mai putin de 1% pacientii supusi acestei interventii.

Limitele metodei:

  • Exista riscul ca leziunile minime sa nu fie observate (25%),
  • Cecul nu este vizualizat doar in 90% din cazuri,
  • Pozitia exacta a leziunii este greu de determinat, deoarece singurele repere sunt linia dintata si ileusul terminal, iar lungimea cadrului colic variaza intre indivizi. Pentru a depasi acest inconvenient, se poate tatua zona tumorala cu cerneala de India.

Ecografia abdominala

Dupa diagnosticarea unui pacient cu cancer colonic sau rectal, trebuie determinat si gradul extensie in afara limitelor organului afectat, in acest scop efectuandu-se ecografia abdominala, tomografia computerizata, si rezonanta magnetica.

Prin ecografie se evalueaza tumora, gradul ei de extensie, prezenta metastazelor hepatice cu dimensiuni mai mari de 1 cm in diametru si ascita carcinomatoasa.

Tomografia computerizata

Acesta metoda ofera o mai buna descriere a leziunilor hepatice de dimensiuni mici (sub 1 cm), poate distinge o tumora hepatica de un angiom hepatic. CT-ul poate oferi informatii mai amanuntite asupra gradului de invazie ganglionara si a structurilor vecine.

Punctiile bioptice, sau aspiratele prin ac fin ghidate prin ecografie sau CT, pot lamuri asupra suspiciunii de cancer.

Eco-endoscopia transrectala

Permite cea mai buna descriere a tumorii sau leziunii ce pune probleme, precum si a ganglionilor limfatici regionali. Ajuta la diferentierea intre tumori ce afecteaza doar mucoasa sau submucoasa si cele ce pentreaza musculara proprie sau chiar intregul perete rectal si a extinzandu-se in grasimea peri-rectala.

Exista studii ce au comparat acuratetea determinarii stadiului T aferent tumorii, intre Eco-endoscopie transrectala, evaluare computer-tomografica si rezonanta magnetica. Astfel eco-endoscopia are o acuratete de 80-95%  superioara scanarii computer-tomografice (65-75%) si rezonantei magnetice (75-85%). Cu toate acestea aceasta metoda este una foarte operator-sensibila, fapt ce determina schimbari frecvente ale metodologiei de examinare, spre o mai buna evaluare a rectului.

 Rezonanta magnetica

Este cea mai sensibila metoda de evaluare a ficatului, dar este folosita preponderent atunci cand se ia in considerare efectuarea unei hepatectomi, pentru a evalua extinderea la nivelul ganglionilor loco-regionali sau transmural. Rezonanta magnetica asociata cu introducerea de arcuri de expansiune endorectale este folosita pentru evaluarea tumorilor stenozante ce nu pot fi trecute cu endoscopul.

Rezonanta magnetica cu contrast dublu permite o evaluare T mai exacta, prin faptul ca se poate distinge mai usor peretele rectal (mucoasa, musculara) de tesuturile perirectale.

Tomografia cu emisie de pozitroni

Utilizeaza FDG (fluorine-18-fluoro-2-deoxiglucoza) ce este o substanta radiofarmaceutica, analog competitiv al glucozei la nivelul situsurilor transportorilor localizati in membrana celulara, stimuland o fosfokinaza-hexokinaza.

Este utilizata in evaluarea raspunsului tumorii primare la chimioterapie preoperatorie si rezultatele ei pot constituii o baza pentru constiutirea unui eventual prognostic. Are o acuratete de 87% in a determina aparitia eventualelor recidive postoperatorii si radioterapie externa. Este totusi o metoda ce poate da rateuri in evaluarea statiilor ganglionare si a eventualei lor invadari neoplazice.

Colonoscopia virtuala

Este o tehnica noninvaziva de explorare a intregului colon, avand un risc de perforatie scazut, nu necesita anestezie sau sedare, iar timpul de scanare este mai mic de 60 secunde.

Alte investigatii:

Pre-operator trebuiesc efectuate si alte investigatii, precum: radiografie toracica cu vedere din doua planuri (pentru a evalua aparatul cardio-pulmonar sau daca exista metastaze pulmonare), radiografii scheletice, scintigrama osoasa si hepatice. Pentru bilantul general se efectueaza: electro-cardiograma, probe ventilatorii pulmonare.

Teste de screening:

Din ceea ce priveste screening-ul, populatia este divizata in doua categorii:

  • Populatia generala, asimptomatica, in cadrul careia se folosesc ca metode de screening testul sangerarilor oculte, ce este ieftin si simplu de efectuat. Acesta ajuta la diagnosticarea cancerului fara simptome din stadii precoce de boala.
  • Populatia cu risc crescut, reprezentata de:
  •  rudele de gradul I al pacientilor bolnavi de cancer colo-rectal, ce trebuie sa faca colonoscopii incepand de la varsta de 20 de ani la un anumit interval;
  •  pacientii cu colita ulcerativa, ce trebuie sa faca colonoscopii dupa 8-10 luni  de boala.

Articole Similare:

Ultima actualizare: sâmbătă, 3 martie, 2012, 21:32

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *