Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Digestia Gastrica

Digestia Gastrica

Rolul stomacului este, in primul rand, de rezervor in care se acumuleaza alimentele ingerate. Dar, in stomac, alimentele sufera si importante modificari fizico-chimice, care le pregatesc pentru digestia din intestin. Aceste modificari sunt rezultatul activititii secretorii si motorii a stomacului.

Functia secretorie a stomacului consta in secretia sucului gastric, produs de glandele gastrice. Sucul gastric este un lichid incolor, limpede sau user opalescent, in functie de continutul sau in mucus, si foarte acid (pH cuprins intre 1,5 si 2,5).

Sucul gastric este constituit din: 99% – apa  si 1%:

substante organice (enzime, mucus);

substante anorganice:

  • HCl
  • cloruri de Na, K
  • fosfati de Ca, Mg etc.

HCl exercita numeroase actiuni, dintre care mai importante sunt:

  • activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric si creeaza un mediu optim pentru actiunea acestora;
  • actioneaza asupra proteinelor alimentare, facandu-le mai usor digerabile;
  • stimuleaza evacuarea gastrica;
  • impiedica dezvoltarea germenilor introdusi in stomac o data cu alimentele ingerate (actiune antiseptica) etc.

Principalele procese chimice gastrice se desfasoara sub actiunea urmatoarelor enzime:

  •  pepsina, principala enzima a sucului gastric, este secretata sub forma inactiva (pepsinogen) si este activata in stomac de catre HCl. Actionand optim la un pH foarte acid, pepsina hidrolizeaza legaturile peptidice din interiorul moleculelor de proteine, rezultand peptide de dimensiuni variate;
  •  labfermentul, secretat mai ales la sugari si probabil absent din sucul gastric al adultului, produce coagularea laptelui prin transformarea cazeinogenului solubil in paracazeina care, in prezenta Ca2+, se transforma in paracazeinat de calciu;
  • gelatinaza lichefiaza gelatina;
  • lipaza, importanta mai ales la sugari, scindeaza hidrolitic grasimile emulsionate (lapte, frisca).
  • Mucusul gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni nocive, in special de autodigestie, sub actiunea pepsinei si a HC1.
  • Rezultatul digestiei gastrice este formarea unui produs semilichid, acid – chimul gastric.

Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale si este conditionata de cantitatea si calitatea alimentelor ingerate. Procesul gastrosecretor are, in functie de sediul de actiune a stimulului alimentar, trei faze: cefalica, gastrica si intestinala, care se suprapun partial.

l. Faza cefalica incepe inainte ca alimentele sa fi ajuns in stomac si se realizeaza exclusiv prin mecanisme nervoase neconditionate si conditionate. Excitarea receptorilor gustativi prin calitatile alimentelor introduse in gura declanseaza impulsuri, care ajung la un centru gastrosecretor bulbar, de unde, pe cale vagala, se descarca impulsuri spre glandele gastrice. Acest mecanism reflex neconditionat gastrosecretor a fost demonstrat de I.P. Pavlov pe modelul experimental al ,,pranzului fictiv”.

Introducerea alimentelor in gura declanseaza o abundenta secretie de suc gastric, desi alimentele nu ajung in stomac. Centrul gastrosecretor din bulb primeste impulsuri si de la centrii nervosi superiori (hipotalamus si cortex). Importanta scoartei cerebrale in controlul secretiei gastrice este demonstrata de posibilitatea elaborarii unor reflexe conditionate gastrosecretorii la diferiti excitanti care coincid cu alimentatia. Aceste mecanisme, care se elaboreaza in cursul vietii individuale, explica secretia gastrica declansata de mirosul, vederea sau chiar gandul la un anumit aliment. Faza cefalica a secretiei gastrice are o importanta deosebita, deoarece alimentele ajunse in stomac sunt supuse imediat actiunii sucului gastric, grabind astfel generarea de produsi, care vor stimula mecanismele fazelor urmatoare.

2. Faza gastrica incepe o data cu patrunderea alimentelor in sto­mac, dureaza in medie 3-4 ore si se realizeaza printr-un dublu mecanism: nervos si umoral. Mecanismul nervos (de importanta secundara) este declansat prin distensia gastrica de catre alimente. Caile aferente si eferente ale acestui reflex sunt vagale. Mecanismul umoral este declansat de contactul mucoasei cu produsi ai digestiei si de distensia gastrica; el consta in descarcarea in circulatia sangvina a unui hormon numit gastrina, care stimuleaza activitatea secretoare.

3. Faza intestinala incepe o data cu patrunderea chimului acid in duoden si are la baza mecanisme reflexe si umorale. Contactul mucoasei duodenale cu anumuti constituenti (proteici) ai chimului declanfeaza secretia de gastrina din mucoasa duodenala, stimuland in continuare secretia gastrica. In aceste conditii intervine si un mecanism reflex, distensia mecanica a duodenului avand, de asemenea, efect gastrosecretor. Alti constituenti (glucide, lipide) si aciditatea chimului exercita influente inhibitoare asupra secretiei si motricitatii gastrice, prin eliberarea unor hormoni inhibitori.

Functia motorie a stomacului este asigurata de musculatura neteda din peretii sai ss consta in depozitarea temporara a alimentelor ingerate, amestecul lor cu sucul gastric pana ce se formeaza chimul si evacuarea acestuia lent si fractional in duoden.

Aceste activitati sunt controlate de mecanisme neuroumorale intrinseci si extrinseci, declansate si influentate permanent de volumul si compozitia alimentelor ingerate. Stomacul gol este lipsit de contractii. Prelungirea perioadei dintre ingestiile alimentare este urmata de aparitia unor cicluri de contractii care coincid cu senzatia de foame. Umplerea stomacului cu alimente are consecinte diferite: in partea proximala, ajungerea bolurilor alimentare este urmata de relaxarea adaptativa a musculaturii, iar in partea distala a stomacului incepe o intensa activitate peristaltica, undele de contractie din ce in ce mai frecvente si mai puternice incepand la mijlocul stomacului si progresand spre pilor, realizand amestecul alimentelor cu sucul gastric. Cand undele devin suficient de puternice ca sa deschida pilorul, ele imping in duoden si mici portiuni din chimul gastric, urmand imediat reinchiderea pilorului. Activitatea peristaltica a stomacului este stimulata de parasimpatic si inhibata de simpatic; de asemenea, intervin si mecanisme umorale (enterogastron secretat in intestin etc.).

Proprietatile fizico-chimice ale secretiei gastrice:

Sucul gastric este un lichid incolor, transparent, usor opalescent.  Volumul: 1000 – 1500 ml pe 24 ore. Secretia scade in perioadele interdigestive iar noaptea este egala cu 0 (repaus secretor nocturn).  pH-ul variaza: la adult: 1 – 1,5; la sugar: 5,5.  Densitatea: 1,002 – 1,009 g/cm3, deci este hipoton fata de plasma.

Compozitia sucului gastric: 99% apa si 1% reziduu uscat (0,6% substante anorganice si 0,4% substante organice). Substantele anorganice sunt reprezentate mai ales de HCl si in cantitate mai mica NaCl, KCl, fosfati, bicarbonati.

Acidul Clorhidric – HCl:

Se afla in concentratie de 1,8 – 2,5 g/1000 ml in sucul gastric din care 0,7 – 1,4 g in forma libera si 1 g sub forma combinata.  HCl + acid lactic + acid carbonic dau aciditatea totala a sucului gastric.  HCl se secreta la nivelul celulelor oxintice ale glandelor gastrice. Aceste celule se pot gasi in 2 stadii:

  •  de repaus secretor – prezinta in citoplasma formatiuni tubulo-veziculare derivate din reticulul endoplasmatic neted. Au in membrana lor pompe de H+ nefunctionale.
  •  stadiul de stimulare – formatiunile tubuloveziculare sufera un proces de rearanjare si fuzionare cu formatiuni din canalicule intracelulare care au suprafata tapetata de vilozitati. Aceste canalicule si microvili maresc suprafata de secretie a celulelor stimulate de 10 ori.

La nivelul canaliculelor intracelulare se secreta HCl.

Celulele stimulate au la polul apical vilozitati iar in citoplasma un numar mare de mitocondrii cu rol in sinteza ATP-ului care este sursa de energie pentru functionarea pompelor de H+.

Mecanismul de secretie al HCl:

Secretia ionilor de H+ – se secreta activ cu consum de energie prin interventia ATP-azei H+/K+ dependenta (pompa). ATP-aza se gaseste in membrana microvilozitatilor, canaliculelor intracelulare. Este activata de ionii de K+ si inhibata de omeprazol. Functioneaza in raport de 1:1 (scoate 1 H+ si introduce 1 K+). Sursele de H+ in celulele oxintice: 2 surse

  •  din disocierea apei
  •  din degradarea glucozei

Disocierea apei:

  •  apa se descompune in H+ care se secreta activ in lumen, si HOcare ramane in celula oxintica si modifica pH-ul. Ionii HOramasi in celula oxintica se combina cu H+ care rezulta din descompunerea acidului carbonic instabil.
  •  Acidul carbonic (H2CO3) se descompune in H+ (care se combina cu OH si reface H2O) si HCO3 care trece in sange prin mecanismul antiport la schimb cu Clcare intra in celula. Ca urmare, sangele venos care paraseste stomacul in cursul digestiei gastrice e mai alcalin decat sangele arterial care vine la stomac.

Secretia ionilor de Cl–

  •  se desfasoara activ in alt loc decat secretia ionilor de H+. Ea incarca negativ lumenul canaliculului glandei si atrage dupa sine secretia K+ in lumen.
  •  Ca urmare a secretiei de H+ si Cl+ in lumen, creste presiunea osmotica, rezulta trecerea apei din celulele oxintice in canaliculi prin osmoza (difuziune pasiva).
  •  Secretia de H+ si Cl+ se face cuplat. Celulele oxintice elaboreaza in final o solutzie izotona (150 mEq/l H+ si 150 mEq/l Cl).

Blocarea anhidrazei carbonice cu acetazolamida duce la sistarea secretiei de HCl.

Rolurile HCl:

  •  denatureaza proteinele pregatindu-le pentru actiunea proteolitica a pepsinei
  •  activeaza pepsinogenul la pepsina
  •  stimuleaza eliberarea secretinei (mucoasa duodenala)
  •  rol bactericid
  •  transforma Fe3+ in Fe2+, forma sub care fierul se absoarbe la nivelul intestinului

Substantele anorganice din sucul gastric:

Sunt reprezentate de enzime si proteine

  •  enzime: pepsina, catepsina, labferment, lipaza, lizozim, ureaza, gelatinaza
  •  proteine: Factorul Intrinsec Castle, mucina

Enzime:

Pepsina:

Pepsina este secretata de celulele zimogene din regiunea fundica (a glandelor gastrice) sub forma inactiva (de pepsinogen) care va fi activata de HCl sau doze mici de pepsina = reactia de autointretinere (autocatalitica). O cantitate mica de pepsinogen trece in sange si de aici in urina sub forma de uro-pepsinogen.  Orice factor (gastrina, ACh, histamina, hipoglicemie insulinica) care creste secretia de HCl, creste si secretia de pepsina.  Pepsina este o endopeptidaza care scindeaza legaturile polipeptidice ale proteinelor pana la albumoze si peptone.  De asemenea descompune nucleoproteinele in acizi nucleici si proteine dar nu ataca cheratinele, mucina si protaminele

Catepsina:

Catepsina este o fractiune de pepsinogen prezenta in sucul gastric al sugarului si are rol in digestia proteinelor.

Labferment:

Este prezent la sugar in sucul gastric slab acid.  Coaguleaza laptele rezultand o parte solida care ramane in stomac si o parte lichida evacuata in duoden.  Reactia care sta la baza coagularii: caseinogen solubil caseina>> la adult, coagularea laptelui este efectuata de pepsina.

Lipaza:

Lipaza este prezenta doar in sucul gastric al nou nascutului si al sugarului.  Este activata la pH = 5,5 si inactivata in mediu mai acid.  Scindeaza grasimile fin emulsionate (ou, lapte).

Lizozimul: scindeaza capsula bacteriilor gram +, este in concentratie crescuta la ulcerosi.

Ureaza: hidrolizeaza ureea.

Gelatinaza: lichefiaza gelatina.

Proteine:

1. Factorul Intrinsec Castle (FIC): secretat de celulele oxintice. Ajuta la absorbtia vitaminei B12. Cand lipseste nu se mai absoarbe B12 => anemie pernicioasa.

2. Mucina: secretata de celulele mucoase din istmul glandelor gastrice sub forma de strat protector de 1 – 1,5 mm la suprafata mucoasei gastrice pe care o apara de agresiuni chimice sau mecanice. Rolul mucinei: protejeaza mucoasa, neutralizeaza acizii, inactiveaza pepsina.

Secretia de mucina creste sub influenta impulsurilor parasimpatice determinate de stimuli chimici alimentari (condimete, alcool, cofeina, grasimi, uleiuri), stimuli termici si mecanici.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 27 aprilie, 2012, 12:19

Un comenentariu la Digestia Gastrica

  1. tudor 05/09/2012 at 18:02

    Mancatul noaptea din cauza durerilor de stomac poate produce cancer antral?
    Intreb deoarece mama adecedat de acesta si avea acest obicei

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *