Prima Pagina » Corpul Uman » Fiziologie Umana » Digestia in Intestinul Subtire

Digestia in Intestinul Subtire

In intestinul subtire, chimul gastric acid sufera alte transformari chimice si mecanice, care contribuie la desfacerea principiilor alimentare in forme structurale simple ce pot fi absorbite la nivelul epiteliului intestinal. Transformarile chimice se realizeaza sub actiunea conjugata a sucului pancreatic, bilei si sucului intestinal, iar cele mecanice sunt rezultatul miscarilor intestinului subtire.

Activitatea secretorie a intestinului subtire:

Sucul pancreatic reprezinta secretia exocrina a celulelor ce alcatuiesc acinii pancreatici si este un lichid clar, incolor, cu pH alcalin (in jur de 8). Zilnic se excreta aproximativ 1l de suc pancreatic.

In compozitia sucului pancreatic se afla 98,5% apa si 1,5% reziduu uscat. Reziduul uscat este reprezentat de substante organice si anorganice. Substantele anorganice sunt reprezentae de anioni (Cl -, HCO3-, HPO4 -2) si cationi (Na+, K+, Ca 2+, Mg2+), in concentratii similare cu cele din plasma; exceptie face anionul bicarbonic care se afla in cantitati mai mari necesare neutralizarii aciditatii gastrice.

Substantele organice sunt reprezentate de enzimele proteolitice, amilolitice si glicolitice.

Enzimele proteolitice sunt tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza si nucleaza.

Tripsina este secretata sub forma inactiva de tripsinogen care este activat sub influenta unei enzime (enterokinaza) secretata de mucoasa duodenala. Actiunea digestiva a tripsinei consta in hidroliza albumozelor si peptonelor rezultate din digestia gastrica, pana la stadiul de polipeptide. Chimotripsina ia nastere prin activarea chimotripsinogenului, care are loc sub influenta tripsinei; actiunea ei este similara cu a tripsinei dar produce si coagularea laptelui.

Carboxipeptidaza scindeaza aminoacizii de la capatul peptidelor unde se afla gruparea carboxilica; este secretata sub forma inactiva de procarboxipeptidaza, ca este activata sub actiunea tripsinei.

Nucleaza (ribonucleaza si dezoxiribonecleaza) scindeaza acizii nucleici in nucleotide. Enzimele lipolitice sunt reprezentate de lipaza pancreatica, ce hidrolizeaza grasimile, emulsionate in prealabi de sarurile biliare pana la acizi grasi si glicerina.

Enzimele amilolitice sunt reprezentate de amilaza pancreatica, cu actiune analoaga amilazei salivare, dar mult mai activa deoarece descompune pana la maltoza amidonul copt, fiert dar si cel crud.

Reglarea secretiei pancreatice:

Mecanismul nervos este realizat de centrul pancreatico-secretor bulbar, din nucleul dorsal al vagului. Sub influenta stimularii vagale are loc declansarea unei secretii pancreatice bogate in enzime atat prin reflexe neconditionate cat si conditionate.

Mecanismul umoral se realizeaza prin intermediul a doi hormoni secretati de mucoasa duodenala, ca urmare a contactului cu chimul gastric acid patruns in duoden. Secretina declanseaza secretia unui suc pancreatic bogat in bicarbonati dar sarac in enzime, iar pancreozimina stimuleaza secretia sucului pancreatic bogat in enzime dar sarac in bicarbonati.

Bila este produsul activitatii exocrine a ficatului; in 24 de ore se secreta cca. 800 ml de bila. Ea este secretata continuu si depozitata in vezicula biliara in cursul perioadelor interdigestive de unde in timpul proceselor de digestie este eliminata in intestin, ca urmare a contractiei veziculare si a relaxarii sfincterului Oddi.

Compozitia bilei difera dupa provenienta sa. Bila secretata de ficat (bila hepatica) contine 97% apa si 3% reziduu uscat; nu contine mucus. Bila veziculara este mai concentrata avand 85% apa si 15% reziduu uscat si contine mucus. In reziduul uscat se intalnesc componentele organice si anorganice.

Substantele anorganice sunt reprezentate de bicarbonatul si fosfatul de natriu si potasiu, ce confera bilei un pH usor alcalin (7-8). Substantele organice sunt reprezentate de sarurile biliare, pigmentii biliari, mucus si colesterol.

Sarurile biliare sunt saruri de Na ale acizilor colici (acizii biliari) care se conjuga cu aminoacizi (glicocolul, taurina); in bila se vor gasi deci glicocolatul si taurocolatul de sodiu. Sarurile biliare eliminate in intestin odata cu bila sunt reabsorbite la nivelul portiunii distale a ileonului si, pe calea venei  port-hepatice, se intorc la celula hepatica, de unde sunt din nou secretate cu bila. Acest circuit permanent al sarurilor biliare paorta denumirea de circuit hepatic-enterohepatic.

Rolul sarurilor biliare sunt:

  • emulsioneaza grasimile; datorita proprietatii lor de a scadea tensiunea superficiala, sarurile biliare faciliteaza scindarea lipidelor in picaturi foarte mici (emulsionare), usurand astfel actiunea lipazei pancretice;
  • faciliteaza absorbtia grasimilor; sarurile biliare impreuna cu acizii grasi si colesterolul formeaza agregate solubile denumite micelii, ce patrund in enterocit. Ca urmare a actiunii de solubilizare a grasimilor, saruruile biliare sunt indispensabile in absorbtia vitaminelor liposolubile;
  • stimuleaza peristaltismul intestinal;
  • stimuleaza secretia de bila (actiune coleretica);
  • rol antiputrid, prevenind putrefactia in intestinul gros prin inhibarea florei microbiene de putrefactie.

Pigmentii biliari iau nastere la nivelul celulei hepatice din pigmentul rezultat din degradarea hemoglobinei conjugat cu acidul glicuronic sau cu acidul sulfuric. Bilirubina astfel rezultata este excretata impreuna cu bila in intestinul subtire, unde este redusa si transformata in urobilinogen; acesta se absoarbe in plasma de unde se elimina prin urina sau se transforma in intestinul gros in stercobilina, substanta care da culoare bruna materiilor fecale.

In cazul unor obstacole in eliminarea bilei sau in bolile de ficat, concentratia plasmatica a pigmentilor biliari creste si acestia coloreaza intens urina si tesuturile cutanate ce caracterizeaza icterul.

Reglarea secretiei si excretiei biliare:

Functia de secretie a bilei se numeste colereza iar factorii care o stimuleaza se numesc factori coleretici. Functia de excretie a bilei din vezicula biliara reprezinta functia colagoga, iar factorii care o stimuleaza se numesc substante colagoge.

Mecanismul nervos este relizat prin actiunea terminatiilor nervoase parasimpatice ale nervului vag care stimuleaza colereza si functia colagoga a veziculei biliare. Fibrele nervoase simpatice ce inerveaza aceste structuri au actiune antagonica (relaxarea vezicii si contractia sfincterului Oddi).

Mecanismul umoral consta in actiunea unor substante asupra secretiei si excretiei biliare.

Efecte coleretice au sarurile biliare si hormonii duodenali hepatocrinina si secretina. Efectele colagoge le are hormonul duodenal colecistokinina, aciditatea chimului gastric si alimente bogate in grasimi (uleiuri vegetale, smantana, galbenusul de ou).

Sucul intestinal este produsul de secretie al glandelor intestinale: glandele lui Brünner de la nivelul duodenului si glandele lui Liberkühn de la nivelul jejuno-ileonului. Secretat in special cand alimentele patrund in intestinul subtire, sucul intestinal se prezinta ca un lichid incolor in alcatuirea caruia, pe langa apa si reziduu uscat, se afla si elemente celulare decuamate.

Substantele anorganice sunt reprezentate in special de bicarbonatul de sodiu care determina si un pH alcalin.

Substantele organice sunt reprezentate in special de enzime: amilaza intestinala ce scindeaza amidonul ramas nedigerat si enterokinaza ce activeaza tripsinogenul.

Elementele celulare sunt in general reprezentate de enterocite imbatranite, descuamate si care, prin liza lor, pun in libertate urmatoarele enzime hidrolitice:

  • dizaharidazele (maltaza, zaharaza, lactaza) ce scindeaza dizaharidele (maltoza, zaharoza, lactoza) in monozaharide (glucoza, fructoza, galactoza);
  • peptidazele scindeaza peptidele scurte (oligopeptidele) pana la aminoacizi;
  • nucleotidaza scindeaza nucleotidele in acid fosforic si nucleozide (compusi formati din riboza sau dezoxiriboza ori baze purinice sau pirimidinice);
  • nucleozidaza scindeaza nucleozidele intr-o baza azotata si o pentoza.

In urma digestiei intestinale, chimul gastric este transformat intr-o solutie apoasa numita chil intestinal.

Reglarea secretiei sucului intestinal:

Mecanismul nervos stimuleaza secretia intestinala prin reflexe locale de la nivelul plexurilor nervoase intrinseci, declansate de distensia mecanica produsa prin patrunderea alimentelor. Sistemul nervos extrinsec (fibrele parasimpatice vagale) are o slaba influenta.

Macanismul umoral este reprezentat de un hormon produs de mucoasa duodenala la contactul cu alimentele, numit enterocrinina cu rol de stimulare a secretiei.

Activitatea motorie a intestinului subtire:

Intestinul subtire prezinta trei tipuri de miscari:

Miscarile peristaltice similare celor din esofag si stomac constau in unde de contractie a musculaturii circulare, precedate de unde de relaxare, care incep la pilor si se deplaseaza spre valvula ileo-cecala cu viteze variabile intre 2 cm/min (unde lente) si 10 cm/s (unde rapide);

Miscarile segmentare sunt contractii stationare ale musculaturii circulare care fragmenteaza continutul intestinal in segmente. Succesiunea in spatiu a contractiilor se schimba alternativ; ele se produc mereu la mijlocul intervalului dintre doua contractii anterioare. Miscarile segmentare determina si o crestere a presiunii si in interiorul ansei intestinale, fapt ce favorizeaza absorbtia intestinala;

Miscarile pendulare sunt reprezentate de miscari ale unor portiuni intinse ale intestinului subtire, orientate in sens cranial sau caudal, in special ca urmare a contractiei musculaturii longitudinale. Aceste miscari contribuie atat la amestecul continutului intestinal, cat si la deplasarea chilului pe distante mai mari. Un tip particular al motilitatii intestinale este reprezentat de miscarile de alungire si scurtare a vilozitatilor intestinale, ca urmare a contractiei musculaturii din structura mucoasei; aceste miscari contribuie la facilitarea absorbtiei intestinale.

Reglarea motilitatii intestinale:

Mecanismul nervos este asigurat prin plexurile nervoase intramurale (reflexe locale, in care un rol important revine plexului Auerbach) si mai putin prin inervatia extrinseca. Vagul stimuleaza iar simpaticul inhiba peristaltismul intestinal. La nivelul sfincterelor actiunea este inversa, simpaticul le contracta iar parasimpaticul le relaxeaza. Mecanismul umoral mai putin important, este reprezentat, in afara de mediatorii chimici simpatici si parasimpatici, de pancreozimina care stimuleaza contractilitatea si de secretina care o inhiba. Motilitatea intestinului subtire este stimulata si prin actiunea locala osmotica a sulfatului de magneziu (actiune purgativa).

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 10 noiembrie, 2011, 15:14

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *