Prima Pagina » Corpul Uman » Genetica » Dihibridarea si Legea Segregarii Independente a Perechilor de Caractere

Dihibridarea si Legea Segregarii Independente a Perechilor de Caractere

Incrucisarea intre parinti care se deosebesc prin doua perechi de caractere poarta numele de dihibridare.

G. MENDEL a studiat cazul cand genitorii se deosebesc prin doua perechi de caractere. El a incrucisat mazarea cu bobul neted si culoare galbena cu mazarea cu bobul zbarcit si de culoare verde. In prima generatie hibrida, toate plantele aveau boabe netede si de culoare galbena (caractere dominante). Prin autopolenizarea plantelor din prima generatie s-a obtinut generatia a doua (F2) in care aproximativ 9/16 din plante aveau boabe netede si galbene, 3/16 zbarcite si galbene, 3/16 netede si verzi si 1/16 zbarcite si verzi.

In mod ipotetic, incrucisarea unei forme de salcam cu flori albe (AA) si cu lujeri spinosi (SS) caractere dominante, cu o forma cu flori roze (aa) si lujeri nespinosi (ss) – caractere recesive – in prima generatie s-ar obtine numai exemplare cu flori albe si lujeri spinosi.

In F2, la arborii obtinuti prin autofecundarea hibrizilor F1 s-ar ajunge la urmatoarea repartitie a caracterelor: 9/16 plante cu flori albe si lujeri spinosi, 3/16 plante cu flori albe si lujeri nespinosi, 3/16 plante cu flori roze si lujeri spinosi si 1/16 plante cu flori roze si lujeri spinosi (STANESCU, 1982).

Aceasta segregare se explica prin aceea ca hibrizii din prima generatie proveniti din parinti ce se deosebesc prin doua perechi de caractere, formeaza patru categorii de gameti in care se afla cate un singur factor ereditar din fiecare pereche. Prin combinarea celor patru categorii de gameti se formeaza 16 combinatii care reprezinta segregarea in cazul incrucisarii parintilor ce se deosebesc prin doua perechi de caractere, care se realizeaza astfel: 9:3:3:1.

In cazul unei trihibridari, cand se incruciseaza organisme care se deosebesc prin trei perechi de caractere, se formeaza opt tipuri de gameti masculi si opt tipuri de gameti femeli, prin a caror unire pe baza de probabilitate se formeaza 64 de combinatii si 8 tipuri de organisme:

  • 27/64 cu trei caractere dominante (ABC);
  • 9/64 cu doua caractere dominante si unul recesiv (ABc);
  • 9/64 cu doua caractere dominante si unul recesiv (AbC);
  •  9/64 cu doua caractere dominante si unul recesiv (aBC);
  • 3/64 cu un caracter dominant si doua recesive (Abc);
  • 3/64 cu un caracter dominant si doua recesive (aBc);
  • 3/64 cu un caracter dominant si doua recesive (abC);
  • 1/64 cu trei caractere recesive (abc).

In acest fel, MENDEL a ajuns la concluzia ca la incrucisarea intre organisme ce se deosebesc prin doua sau mai multe perechi de caractere are loc fenomenul segregarii independente a perechilor de caractere. El a considerat, de asemenea, ca ereditatea unei perechi de caractere este independenta de ereditatea celeilalte perechi de caractere, astfel ca si segregarea are loc independent. Daca in exemplul cu dihibridarea, se studiaza segregarea perechii de caractere bob neted si bob zbarcit, fara sa se tina seama de culoarea bobului (galbena sau verde), atunci se obtine acelasi raport de segregare de 3:1 intre boabele netede si cele zbarcite. Acelasi lucru se intampla si in cazul culorii boabelor. Aceasta este segregarea de tip Pisum denumita astfel deoarece a fost descoperita la mazare. In conformitate cu acest tip de segregare, in F2 heterozigotii de tip Aa sunt identici fenotipic cu homozigotii AA.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 20 decembrie, 2012, 15:30

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *