Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Duodenita

Duodenita

Duodenita reprezinta inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duode­nale si apare foarte rar izolata, cel mai adesea fiind asociata cu o gastrita sau cu o jejunita.

Etiologie

Duodenitele pot fi provocate de mai multi factori si pot fi acute sau cronice. Duodenitele acute cunosc cauze toxice – exogene si endogene – si cauze infectioase. Duodenitele cronice sunt provocate de: infestari cu paraziti cu sediul in duoden, infectii microbiene atenuate, intretinute de o vezicula biliara infectata; procese alergice, intoxicatii cu alcool, staza duodenala, afectiuni endocrine.

Anatomie patologica

Duodenitele pot prezenta varietati anatomopatologice (superficiale, interstitiala, atrofica). La examenul macroscopic se constata o mucoasa hipere-miata, cu pliurile usor tumefiate; in formele atrofice apare o suprafata neteda, transparenta, albicioasa, cu pliurile sterse.

Simptomatologie

Duodenita acuta izolata este extrem de rara; de regula este asociata: gastro-duodenita acuta, gastro-duodeno-enterocolita acuta, simptomatologia ei confundandu-se in aceste cazuri cu aceea a afectiunilor asociate.

De foarte multe ori, duodenita cronica preceda sau insoteste ulcerul duodenal si se manifesta prin dureri in epigastru, paraombi-lical drept sau in hipocondrul drept si cu senzatie de arsuri, care apar la un interval dupa mese si sunt atenuate prin ingestia de lapte sau de alcaline; tulburarile acestea nu au periodicitate, aparitia lor insemnand aparitia ulcerului. Semnele proprii duodenitei sunt greata, inapetenta, senzatia de varsatura, astenia, cefaleea, iritabilitatea, uneori scaderea in greutate. La examenul obiectiv se constata limba saburala si dureri la presiune in epigastru si paraombilical drept.

Tubajul duodenal ne da unele indicatii de inflamatie duodenala: sonda patrunde cu greutate in duoden si de multe ori este aruncata inapoi in stomac. Lichidul duodenal este tulbure, floconos, cu mucus; la microscop se vad multe celule epiteliale, leucocite si, uneor, lamblii.

Evolutie

Evolutia duodenitelor acute este de obicei spre vindecare, prin instituirea la timp a tratamentului. Duodenitele cronice au o evolutie lunga, cu dureri permanente, cu scurte perioade de liniste.

Diagnostic

La examenul radiologic mucoasa apare cu pliuri largite si neregulate, cu aspect polipo-idal, de “fagure de miere”; exista motricitate: hipertonie, spasme, hipotonie, staza; bulbul poate avea un contur neregulat.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe semnele clinice si este confirmat cu ajutorul radiografiei. La diagnosticul duodenitei trebuie sa se aiba in vedere suferintele organelor vecine si sa se precizeze boala originara.

Diagnosticul se bazeaza pe un sindrom clinic polimorf, acut sau cronic, care apare mai frecvent in infectii sau intoxicatii, agresiuni toxice, alimentare, abuzuri alcoolice, tabagism, ingiena alimentara defectuoasa, stressuri, parazitoze, ciroza si insuficienta cardiaca. Duodenita se asociaza frecvent unei componente gastritice, cand domina varsaturile si enteritice, cand domina diareea. Este mai frecventa la femei de 30 – 40 ani.

Durerile simuleaza ulcerul, dar periodicitatea este diferita. Adeseori sunt prezente: in ipetenta, varsaturi alimentare, greturi, balonari postprandiale neregulate, exacerbate in perioade de 2-3 zile. Sucul duodenal este tulbure sau floconos, uneori hemoragie. Examer ui radiologie si endoscopic precizeaza diagnosticul.

Diagnosticul diferential trebuie facut, in primul rand, cu ulcerul duodenal; nu trebuie pierdut din vedere faptul ca ulcerul postbulbar nu este atat de rar pe cat se credea. Duodenita mai trebuie deosebita de gastrite, colecistite, pancreatite, diverticulite.

Tratament

Tratament profilactic: se impune pastrarea unei corecte igiene alimentare si tratarea corecta si la timp a bolilor care pot duce la duodenita.

Tratamentul curativ va fi igieno-dietetic.
Astfel, se recomanda:

  • Luati masa la ore fixe si evitati pranzurile abundente (sunt de preferat 5-6 mese/zi dar mai reduse cantitativ).
  • Retineti alimentele care v-au facut rau in trecut si ocoliti-le de fiecare data.
  • Mancati in liniste si fara graba. Cautati sa nu fiti prea obosit sau nervos cand va asezati la masa.
  • Mestecati bine hrana si daca este cazul tratati-va dantura.
  • Respectati cele 8 ore de somn in cursul noptii si, pe cat posibil, odihniti-va dupa masa de pranz.
  • Evitati aspirina, salicilatii, fenilbutazona, cortizonul (prednisonul) si alte medicamente antireumatice, antitermice si antalgice (impotriva durerilor de cap, dinti, articulatii, etc.).
  • Retineti ca alcoolul si fumatul sunt strict interzise
  • Nu uitati ca alaturi de medicamentele prescrise de medicul Dumneavoastra, alimentatia corecta este un mijloc terapeutic la fel de important in cazul afectiunii de care suferiti.
  • Mancarea va fi preparata astfel incat sa nu favorizeze stagnarea alimentelor in stomac.
  • Supele se vor prepara prin fierberea suficienta a legumelor si zarzavaturilor care vor fi apoi strecurate, zeama fiind ingrosata cu gris, paste fainoase, orez, cartofi. Supele de carne sunt permise daca nu sunt foarte grase.
  • Legumele permise (bine fierte) se vor servi sub forma de pireuri, soteuri, budinci sau sufleuri (preparate la baia de apa) la care se poate adauga unt sau ulei crud (retineti ca grasimile permise se vor consuma doar crude, adaugandu-le in farfurie la masa).
  • Carnea permisa se prepara la inceputul bolii doar prin fierbere, inabusire sau sub forma de perisoare fierte la abur. Dupa ameliorarea simptomelor se poate incerca si prepararea la gratar (dar nu prajirea in ulei ori grasime!).
  • Sarea poate fi folosita in cantitate moderata la pregatirea hranei, cu conditia sa nu suferiti de alte boli pentru care sarea este contraindicata
  • Se vor evita produsele din lapte care contin zer precum si dulciurile concentrate, fructele si legumele.

Alimente permise

  • Carne (proaspata sau congelata) fara grasime, de vaca, vitel, pasare (gaina), iepure de casa. Dupa ameliorarea simptomelor se poate consuma si carne de porc, miel, oaie, alte pasari, cu conditia ca inainte de preparare sa fie curatata de grasime, piei, fascii.
  • Mezeluri: sunca slaba, parizer, polonezi, crenvursti;
  • Peste alb slab, de preferat rasol.
  • Lactate: branza proaspata de vaci, cas (de vaca sau de oaie), urda scurse bine de zer, iar dupa ameliorarea simptomelor si telemea proaspata;
  • Oua proaspete, fierte moi (oul se pune in apa clocotita si se tine 3 minute) sau preparate sub forma de ochiuri romanesti ori omleta dietetica (in baie de apa);
  • Grasimi: unt proaspat, ulei, in cantitate de 50-60 grame/zi;
  • Fainoase: gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase; paine alba (veche de o zi), cozonac (uscat), biscuiti, piscoturi;
  • Dulciuri: prajituri de casa cu aluat uscat sau aluat fiert (ecler), pandispan, strudel (cu branza, dar nu si cu fructe). Zaharul sau mierea sunt permise in cantitate mica, adaugate in ceai sau desert.
  • Fructe: banane;
  • Legume si zarzavaturi fragede, cu celuloza moale: dovlecei, spanac, fasole verde tanara, mazare verde, salata verde, cartofi (fierti, copti sau pireu, dar nu prajiti);
  • Bauturi: ceaiuri (de menta, musetel, sunatoare, tei) slab indulcite, apa minerala plata (neacidulata), sucuri crude de morcovi, mere, piersici, cirese, visine, citrice.

Alimente interzise

  • Carne grasa, sarata, afumata, mezeluri (altele decat cele permise), carnati;
  • Peste gras, sarat, afumat, conserve de peste;
  • Lactate: branzeturi fermentate, sarate, afumate, lapte dulce, lapte batut, iaurt, kefir, smantana, frisca;
  • Grasimi: untura, slanina, alimente preparate cu grasime incinsa, rantasuri, maioneza;
  • Fainoase: paine moale, paine prajita, paine neagra, mamaliga, galuste de faina sau gris, taitei grasi, pesmet prajit;
  • Dulciurile concentrate, marmelada, dulceata, miere, ciocolata, cacao, compoturile, aluaturile dospite proaspete, prajiturile cu crema;
  • Zarzavaturi crude, zarzavaturi fibroase, atoase sau cu celuloza dura (castraveti, morcovi, ridichi, gulii, sfecla, conopida, varza alba, varza rosie, fasole uscata, mazare uscata, linte, ciuperci, vinete, rosii (mai ales sub forma de sos sau supa de rosii), legume picante (ceapa, usturoi, ardei iute);
  • Fructe si derivatele lor (compot, gem, dulceata, etc.)
  • Condimente iuti si iritante: piper, boia, ardei iute, hrean, mustar, dafin, otet, muraturi;
  • Bauturi: orice bautura foarte rece sau fierbinte, bauturi acre, alcool, ceai rusesc, chinezesc, cafea.

Tratamentul medicamentos va fi acelasi ca in boala ulceroasa: alcalinizare pre­lungita, pansamente, sedative. Pentru parazitozele depistate, se va face tratamentul antiparazitar. In unele si­tuatii, cand se constata infectii, se va recurge la antibiotice. Vor fi tratate totdeauna si suferintele organelor vecine: colecist, pancreas.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 13 septembrie, 2018, 21:00

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *