Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Nervos » Elaborarea comenzii motorii voluntare

Elaborarea comenzii motorii voluntare

Emisferele cerebrale coordoneaza intreaga activitate motorie somatica, voluntara si involuntara. Principalele structuri implicate in acest control nervos sunt cortexul motor si corpii striati. Cercetarile experimentale de stimulare sau extirpare, precum si observatii anatomice si clinice la bolnavii cu leziuni are ariei motorii principale au evidentiat ca stimularea ariei 4 determina contractii izolate sau grupate ale muschilor din jumatatea contralaterala, iar extirparea aboleste miscarile voluntare din jumatatea opusa a corpului.

S-a constatat ca miscarea voluntara este insotita si chiar precedata de activitati motorii involuntare, automate. Acestea constau in modificari ale tonusului muschilor activi si modificari in postura individului, toate favorizand realizarea miscarii conform intentiei. Deci, miscarea voluntara se realizeza cu participarea structurilor motorii extrapiramidale. Sediul exact unde are loc elaborarea ideii de miscare este greu de precizat. La acest act neurofiziologic si psihologic complex, participa creierul emotional (hipotalamusul si sistemul limbic), ariile corticale motorii, premotorii, senzoriale si asociative, nucleii bazali, cerebelul si talamusul.

Participarea constienta a individului la activitatea efectorilor somatici face parte din activitatea cerebrala volitiva, in care vointa reprezinta forma cea mai inalta de activitate nervoasa constienta. Desi vointa se mainifesta ca o stare psihica primara, aparent lipsita de cauzalitate, in realitate toate actele decizionale au un mecanism cauzal de producere. La originea oricarui act voluntar se afla o motivatie mai mult sau mai putin evidenta. Elaborarea unei comenzi voluntare nu este opera unei anumite structuri cerebrale ci a intregului creier.

Un rol deosebit in activitatea voluntara il joaca lobul prefrontal, ca centru de integrare superioara a personalitatii si comportamentului social al individului. Vointa inseamna, in acelasi timp, puterea de a lua decizii dar si perseverenta de a le duce la indeplinire. Mecanismul de initiere a comenzii voluntare motorii reprezinta un exemplu complex de elaborare a unui act volitional.

Date experimentale si cerecetari clinice arata ca scoarta motorie precentrala (aria 4) nu este sediul elaborarii comenzii voluntare, ci ea reprezinta structura motorie care pune in aplicare comanda. Elaborarea planului unei anumite activitati motorii orientate spre un anumit scop este opera a numeroase structuri nervoase corticale si subcorticale, implicate in motivatie.

Motivatia pentru efectuarea unei anumite miscari voluntare ia nastere in creierul emotional si asociativ, care elaboreaza planul general al miscarii. Prin circuite cortico-striate si cortico-ponto-cerebeloase, planul miscarii este remis simultan nucleilor bazali si cerebelului care, la randul lor, trimit impulsul spre cortexul motor prin releu talamic.

Astfel iau nastere doua circuite de feed-back motor:

  • circuitul cortico-strio-talamo-cortical;
  • cortico-cerebelo-talamo-cortical.

Prin conlucrarea tuturor acestor structuri este elaborat programul miscarii voluntare, care este transmis, apoi simultan spe crebel si nucleii bazali.

Cerebelul compara aceasta schema teoretica de miscare cu informatiile pe care le primeste de la proprioceptori, asupra miscarii reale executate si efectueaza corectiile necesare. Deciziile cerebelului sunt transmise cortexului motor prin intermediul talamusului. La randul lor nucleii bazali ajungand in posesia planului miscarii trimite impulsurile in doua directii:

  • spre structurile motorii din trunchiul cerebral, determinand activitati tonice si posturale adecvate executarii miscarii voluntare;
  • spre cortexul motor, tot prin releu talamic, contribuind la elaborarea programului complet al miscarii (repartitia exacta a sarcinilor motorii ale fiecarui muschi, precizarea ordinei de intrare in activitate, gradarea fortei de contractie, inhibarea muschilor antagonisti). Cortexul motor, pe baza aferentelor primite de la corpii striati, cerebel si talamus, pune in aplicare programul concret al miscarii, trimitand pe caile piramidale ordine spre motoneuroniii medulari. Cortexul motor coordoneaza, in special, miscarile rapide ale extermitatilor, activitatea motorie fina calificata (scrisul, cantatul la instrumente etc.).

Toate aceste operatiuni de elaborare a comenzii voluntare dureaza cateva zecimi de secunda.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 19 ianuarie, 2012, 7:40

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *