Prima Pagina » Sanatate A-Z » Obstetrica Ginecologie » Endometrioza

Endometrioza

EndometriozaAproximativ una din zece femei din Statele Unite au endometrioza, o afectiune in cazul careia insule izolate de tesut uterin cresc pe ovare, pe trompele uterine sau in apropierea intestinului sau a vezicii urinare. Varsta medie la care este depistata endometrioza este de 27 de ani. Cu toate acestea, afectiunea poate aparea inca din adolescenta, dar si la 30 sau 40 de ani; dupa menopauza, frecventa endometriozei scade deoarece celulele responsabile de aceasta afectiune au nevoie de estrogen pentru a se dezvolta.

Manifestarile endometriozei includ dureri premenstruale si infertilitate; specialistii estimeaza ca o treime dintre femeile infertile sufera de endometrioza. Expertii afirma ca utilizarea contraceptivelor orale fara intrerupere pe o perioada cuprinsa intre trei si noua luni poate elimina durerile menstruale datorate endometriozei. Progesteronul din contraceptive face ca numarul celulelor responsabile de endometrioza sa se micsoreze, dar simptomele pot reaparea odata cu incetarea administrarii acestor pilule. Pentru femeile cu simptome mai severe, specialistii recomanda interventia chirurgicala laparoscopica, pentru a putea indeparta celulele responsabile de endometrioza printr-o mica incizie efectuata la nivelul ombilicului.

Mecanismul acestei boli nu este complet inteles: este posibil ca unele fragmente ale mucoasei uterine sa nu fie eliminate in timpul menstruatiei. Fragmentele inainteaza prin trompele uterine si se fixeaza pe alte organe ale cavitatii pelvine (ovare, vezica urinara, rect, colon), ajungand uneori pana la plamani. Aceasta fixare se face sub forma de chisturi, situate cel mai frecvent pe muschii uterului: in acest caz afectiunea poarta denumirea de adenomioza.

Endometrul este supus fluctuatiilor hormonale in cursul ciclului menstrual. In mod similar, aceste fragmente care au migrat spre alte regiuni ale organismului vor reactiona la modificarile hormonilor. Endometrul este sensibil la actiunea estrogenilor si a progesteronului, iar scaderea nivelului acestor hormoni din sange va antrena o sangerare ce caracterizeaza menstruatia. Fragmentele de endometru vor reactiona in mod asemanator si vor sangera in timpul menstruatiei, precum mucoasa uterina.

Endometrioza pare sa fie consecinta unui traumatism al colului uterin, in urma unei biopsii, unei electrocoagulari, a unei interventii cu laser sau dupa o conizatie (ablatia unei parti a colului uterin sub forma de con).

Durerile se pot explica prin faptul ca in cavitatea abdominala organele sunt in contact unele cu celelalte, fiind separate de o membrana fina, pe care se pot grefa fragmente de endometru. In cursul evolutiei bolii, zonele afectate de endometrioza se cicatrizeaza si dau nastere unor aderente. In functie de organele intre care apar aderentele, localizarea durerii este variabila. La nivelul ovarelor, endometrioza antreneaza dureri ce se explica prin compresia si in cele din urma prin spargerea chisturilor hemoragice.

Cauze:

Etiologia endometriozei este necunoscuta, iar progresele inregistrate in ultimii ani nu permit inca elucidarea originii acestei afectiuni.

O teorie sustine ca fragmente de endometru ajung la trompele uterine si de acolo in cavitatea pelvina, unde se fixeaza pe organele reproductive. In timpul menstruatiei, tesutul sangereaza, la fel ca endometrul din interiorul uterului. Sangele din aceste regiuni poate cauza iritatii ale tesuturilor invecinate, care se inflameaza. In timp, se formeaza chisturile si tesutul cicatricial.

Conform altei teorii, exista o predispozitie ereditara de aparitie a endometriozei. In plus, un sistem imunitar deficitar poate contribui la dezvoltarea endometriozei.

Semne si simptome:

Endometrioza poate fi usoara, moderata sau severa si are tendinta de a se agrava in timp in lipsa unui tratament adecvat. Unele femei cu endometrioza nu prezinta semne si simptome, iar boala este descoperita in timpul unei interventii chirurgicale pentru o alta afectiune.

In timpul menstruatiei:

  • flux menstrual abundent (menoragie);
  • menstruatie care dureaza mai mult de 8 zile;
  • menstruatie precoce (inainte de 11 ani);
  • dismenoree (menstruatie dureroasa) – durerea survine in general in a doua zi a menstruatiei, apoi se agraveaza in mod progresiv. Crampele menstruale pot incepe inainte de menstruatie, persista mai multe zile si pot fi asociate cu dureri de spate sau cu dureri abdominale.

Alte simptome survin mai rar si apar de obicei in preajma ovulatiei (uneori fara nicio legatura cu ciclul menstrual):

  • sangerari in afara menstruatiei;
  • dureri declansate de schimbare pozitiei;
  • dureri alte membrelor inferioare sau la nivelul vezicii;
  • dureri in timpul actului sexual (dispareunie);
  • probleme urinare;
  • (uneori) sange in urina sau scaun.

Aparitia durerilor, repetabilitatea si caracterul lor progesiv sunt indicii ce pot duce spre diagnosticul de endometrioza. Crampele menstruale sunt normale. Dar la femeile cu endometrioza acestea sunt mai dureroase decat in mod normal si in timp, au tendinta de a creste in intensitate.

Durerea este un simptom comun al endometriozei. Totusi, intensitatea ei nu este un indicator fidel al gradului de severitate al bolii. Unele femei cu endometrioza usoara au dureri intense, in timp ce altele cu un grad mai mare de cicatrizare nu prezinta simptome.

Diagnostic:

Pentru a diagnostica o endometrioza sau o alta afectiune ce determina dureri pelvice, medicul va face o anamneza (va pune intrebari legate de prezenta simptomelor, de localizarea lor si de momentul in care se manifesta durerile). Apoi, medicul va efectua un examen pelvic pentru a depista eventualele chisturi pe organele reproductive sau a tesutului cicatricial la nivelul uterului. Deseori cresterile endometriale nu pot fi depistate decat daca au dus la formarea unui chist.

Alte teste pentru identificarea semnelor fizice ale endometriozei sunt:

  • Ecografia transvaginala;
  • Ecografia transvaginala consta in introducerea unui tub in vagin, pentru a obtine imagini ale organelor reproductive;
  • Laparoscopia.

Intrucat implantele endometriale nu pot fi depistate cu ajutorul altor teste, o metoda frecventa de a stabili cu precizie diagnosticul de endometrioza este laparoscopia.

Se face o mica incizie sub ombilic, prin care se introduce un tub subtire (laparoscop), ce permite vizualizarea organelor pelvine sau abdominale. La femeile cu endometrioza, laparoscopia va oferi informatii despre localizarea si dimensiunile implantelor, informatii ce vor fi utilizate in alegerea unui tratament. Uneori, semnele si simptomele sunt atat de evidente incat laparoscopia nu este necesara.

Analize de sange:

Cercetatorii au incercat sa gaseasca o substanta a carei dozare in sange sa permita diagnosticarea bolii (marker). Pe de alta parte, prin dozarea markerilor, este posibila evaluarea gradului de evolutie a bolii.

In cazul endometriozei, este vorba despre markerul CA 125, al carui nivel normal este de 35 unitati internationale/ ml sange. Atunci cand nivelul este mai mare, exista suspiciunea de endometrioza.

Din nefericire, unele paciente au un nivel normal de CA 125, desi sufera de endometrioza. Acest test arata o crestere a nivelului la femeile cu endometrioza in stare avansata, dar el nu poate depista cazurile de endometrioza usoara sau moderata.

Pe de alta parte, marirea nivelului de CA 125 se produce in cazul altor boli precum cancerul ovarian sau uterin.

Complicatii

Cea mai importanta complicatie a endometriozei este infertilitatea. Aproximativ 30 -50% din pacientele cu endometrioza au dificultati de infertilitate. In ciuda complicatiilor endometriozei, majoritatea femeilor cu endometrioza usoara sau moderata pot avea copii, desi este nevoie de mai mult timp pentru obtinerea unei sarcini. In timpul sarcinii insa, semnele si simptomele endometriozei tind sa dispara.

Medicii le sfatuiesc in general pe paciente sa nu intarzie conceperea unui copil deoarece endometrioza tinde sa se agraveze in timp. Cu cat afectiunea este prezenta mai mult timp, cu atat scad sansele de a ramane insarcinata. Desi in implantele endometriale se pot produce modificari canceroase, numarul cazurilor de cancer care afecteaza acest tip de tesuturi nu este mai ridicat decat in celelalte tesuturi. Endometrioza nu creste riscul de cancer uterin sau ovarian.

Tratamentul medicamentos:

Tratamentul endometriozei asociaza tehnicile medicale cu cele chirurgicale si va fi ales in functie de severitatea semnelor si simptomelor, precum si de dorinta pacientei de a avea copii.

Medicamentele analgezice: Pentru calmarea durerii, medicul poate recomanda analgezice, precum ibuprofen (Advil, etc.). Totusi, daca durerea nu cedeaza nici dupa luarea dozei maxime, trebuie adoptat un alt tratament pentru reducerea semnelor si simptomelor.

Terapia hormonala: Terapia hormonala este eficienta in reducerea sau eliminarea durerii cauzate de endometrioza, deoarece fluctuatiile hormonale din timpul ciclului menstrual determina ingrosarea, dezintegrarea si sangerarea implantelor endometriale.

Contraceptivele orale – contribuie la controlarea hormonilor responsabili pentru acumularea lunara de tesut endometrial. La majoritatea femeilor, menstruatia devine mai scurta si mai putin abundenta atunci cand iau aceste contraceptive. In plus, tratamentul reduce si chiar elimina durerea care insoteste endometrioza.

Agonistii si antagonistii de Gn-RH (Hormon eliberator de gonadotrofina) – aceste medicamente blocheaza eliberarea de hormoni care stimuleaza ovarele. Astfel, se intrerupe menstruatia si se reduce nivelul de estrogen, determinand micsorarea implantelor endometriale. Agonistii si antagonistii de GnRH antreneaza o menopauza artificiala ce poate avea efecte adverse, precum bufeurile de caldura sau uscaciunea vaginala. O doza mica de estrogen poate fi luata odata cu aceste medicamente pentru a reduce efectele secundare.

Danazol (Danocrine). Un alt medicament care blocheaza producerea de hormoni ce stimuleaza ovarele, oprind menstruatia si simptomele endometriozei este danazol. In plus, acest medicament intrerupe proliferarea endometrului. Totusi, danazol nu este prima alegere deoarece poate antrena efecte adverse, precum acneea si crestrea excesiva de par facial.

Medroxiprogesteron. Administrat pe cale injectabila, acest medicament opreste menstruatia si proliferarea implantelor endometriale, reducand astfel semnele si simptomele endometriozei. Printre efectele sale secundare se numara luarea in greutate si starile de depresie.

Inhibitorii de aromataza – acesti inhibitori, utilizat in tratamentul cancerului de san, pot fi eficienti si in tratarea endometriozei. Inhibitorii de aromataza blocheaza conversia hormonilor androstendiona si testosteron in estrogen precum si producer de estrogen de catre implantele endometriale. Astfel, organismul este lipsit de estrogenul necesar pentru proliferarea endometrului.

Tratamentul chirurgical:

Desi terapia hormonala este eficienta in reducerea sau eliminarea simptomelor endometriozei, ea impiedica obtinerea unei sarcini. Pentru pacientele care isi doresc o sarcina, chirurgia pentru indepartarea implantelor poate creste sansele de succes. Tratamentul chirurgical este indicat si pacientelor care se confrunta cu dureri severe provocate de endometrioza.

Chirurgia conservatoare indeparteaza cresterile endometriale, tesuturile cicatriciale si aderentele fara a indeparta organele reproductive. Aceasta interventie se poate realiza prin laparoscopie sau prin operatie traditionala abdominala, in cazurile grave. In cadrul chirurgiei laparoscopice, un tub subtire (laparoscop) prevazut cu laser si cu un cauter – instrument care distruge tesuturile prin ardere – este introdus printr-o mica incizie facuta sub ombilic.

Histerectomia: In cazurile severe de endometrioza, se poate practica o histerectomie totala, cu extirparea ambelor ovare (ovarectomie). Aceasta operatie este ultima optiune, in special pentru femeile de varsta reproductiva. Histerectomia antreneaza o menopauza precoce iar dupa aceasta interventie femeia nu mai poate ramane insarcinata.

Nu exista un tratament ideal pentru toate pacientele, dar majoritatea femeilor care sufera de endometrioza gasesc o solutie pentru reducerea simptomelor. Daca durerea persista, sau daca gasirea unui tratament eficient dureaza ceva timp, se pot adopta unele masuri pentru reducerea disconfortului. Baile calde, pernele electrice sau alte surse de caldura aplicate pe abdomenul inferior ajuta la relaxarea muschilor pelvieni si la reducerea crampelor si durerilor menstruale.

Prevenire:

Intrucat cauzele endometriozei nu se cunosc cu precizie, nu au fost create nici tehnici concrete de reducere a riscurilor de aparitie a acestei boli.

Se pare totusi ca femeile care au avut copii prezinta mai putine riscuri decat femeile nulipare. Un studiu recent arata ca exercitiile fizice intense reduc in mod semnificativ nivelul de estrogen din sange si deci riscul de endometrioza. Pe de alta parte, utilizarea unui sterilet este considerata drept un factor agravant.

Endometrioza si infertilitatea:

Endometrioza este una din primele trei cauze ale infertilitatii la femei. In timpul unui ciclu menstrual normal mucoasa uterina (numita endometru) se ingroasa pregatindu-se pentru sarcina. Daca nu ramai insarcinata in luna respectiva, corpul tau elimina endometrul in timpul menstruatiei. In cazul endometriozei, din cauze inca necunoscute medicilor, un tesut asemanator endometrului se dezvolta inafara uterului: la nivelul ovarelor, trompelor uterine, sau perineului. Uneori acesta apare si in colul uterin, vagin, rect, vezica urinara, sau intestine. Acest tesut se comporta la fel ca endometrul: mai intai se acumuleaza iar apoi este eliminat in timpul menstruatiei. Dar, spre deosebire de mucoasa uterina, acest tesut nu poate fi eliminat in mod normal, cauzand iritatii, inflamatii si aparitia cicatricelor. Proliferarea acestui tesut impiedica eliberarea ovulelor sau fertilizarea acestora de catre spermatozoizi. Pe langa infertilitate, semnele si simptomele endometriozei sunt:

  • Durere in timpul contactului sexual;
  • Durere in timpul mictiunii;
  • Crampe dureroase in timpul menstruatiei;
  • Durere abdominala acuta inainte sau dupa menstruatie;
  • Dureri pelvine cronice sau dureri lombare;
  • Flux menstrual abundent sau sangerari inafara menstruatiei;
  • Oboseala.

Endometrioza si sarcina:

Majoritatea femeilor care sufera de endometrioza pot avea copii. Dar daca nu reusesti sa ramai insarcinata, cauza poate fi reprezentata de endometrioza. Pentru a fi sigura, poti efectua o laparoscopie -metoda de examinare ce consta in introducerea unui instrument optic in cavitatea abdominala. Diagnosticul poate fi apoi confirmat printr-o biopsie. Daca ai fost diagnosticata cu endometrioza, dispui de mai multe optiuni de tratament, in functie de severitatea bolii. Medicatia, ca atare sau asociata cu tratamentul chirurgical poate reduce inflamatia si durerea. Chirurgia consta in indepartarea, in masura posibilului, a tesutului afectat. La unele femei chirurgia sporeste in mod semnificativ sansele de a ramane insarcinate. Totusi, in cazul endometriozei severe, numarul sarcinilor reusite este redus.

Intrucat numeroase femei cu endometrioza au dereglari de ovulatie, o alta optiune de tratament consta in luarea medicamentelor de fertilitate (Clomid) care stimuleaza ovulatia. Terapia cu hormoni poate fi de asemenea indicata din acelasi motiv. Daca incepi sa ai o ovulatie normala, medicul iti poate recomanda inseminarea artificiala -procedura care consta in introducerea spermei direct in uter. Nu pierde din vedere faptul ca tratamentul standard pentru endometrioza poate impiedica instalarea sarcinii, sau poate provoca malformatii congenitale grave. Nu uita sa informezi medicul ca incerci sa ramai insarcinata daca iti prescrie un tratament pentru endometrioza.

Articole Similare:

Ultima actualizare: duminică, 4 decembrie, 2011, 0:45

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *