Prima Pagina » Sanatate A-Z » Medicina Interna » Enterocolita Acuta

Enterocolita Acuta

Definitie

Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire si gros.

Cauze

Boala este frecventa si se intalneste la orice varsta, putand sa aiba cauze infectioase, chimice, toxice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa; germenii care o provoaca sunt enterobacteriaceele (bacili coli patogeni, enterococi, Proteus, piocianici); stafilococii si streptococii sunt introdusi in intestin odata cu alimentele contaminate, care contin si toxinele microbiene.

Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella, Shigella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico-chimice sunt de natura accidentala sau profesionala, dintre acestea mentionand: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, oxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilati, PAS, butazo-lidina, antibiotice).

Uneori boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si bauturi fermentate Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.

Anatomie patologica

In formele usoare, mucoasa apare hiperemiata, cu pliuri ingrosate, edem si secretie bogata in mucus. In formele mai avansate se descuameaza epiteliul, apar eroziuni superficiale, foliculii limfatici se inflameaza si se pot necroza, producand ulceratii care intereseaza si submucoasa.

Simptome

Boala debuteaza brusc, la scurt timp dupa consumarea unor alimente alterate sau dupa ingerarea substantei toxice. Este mai frecventa in anotimpul calduros, in marea majoritate a cazurilor se asociaza si semnele unei gastroduodenite acute.

Primele simptome sunt: inapetenta, greata, cefalee, stare de neliniste. Curand bolnavul acuza dureri abdominale progresive, pana la colici, zgomote hidro-aerice, balonari, varsaturi alimentare si bilioase. Apoi apar diaree explozive, cu eliminari de gaze urat mirositoare.

Scaunele, la inceput subtiri, devin lichide, murdare, brune sau galbui, in numar de 5 – 10 – 20 pe zi; ulterior capata un aspect mucos. Deseori exista si tenesme. Febra si frisoanele insotesc de cele mai multe ori aceste manifestari. In cazurile mai grave se instaleaza fenomene de colaps periferic, cu adinamie, transpiratie, cianoza, racire a extremitatilor, puls mic, hipotensiune, hipotermie. Bolnavul este deshidratat, prezinta sete, oligurie, piele uscata, ameteli.

Diagnostic

Examenul arata un abdomen retractat sau balonat si foarte sensibil la palpare. Tegumentele sunt palide, limba saburala sau rosiatica-uscata.

Dintre examenele de laborator, cel mai important este examenul coprologic. Scaunele sunt moi sau lichide, amestecate cu mucus, de culoare bruna sau galbena. La microscop apar leucocite, celule descuamate, flora bacteriana. Coprocultura este obligatorie. La examenul sangelui, numarul leucocitelor este crescut sau normal; sodiul, potasiul si clorul sunt scazute; in cazurile grave poate fi crescuta ureea.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe anamneza, pe tabloul clinic si pe examenul bacteriologic al materiilor fecale. Diagnosticul diferential se face cu toxiinfectiile alimentare, cu febra tifoida si febrele paratifoide, cu dizenteriile.

Evolutie

Boala evolueaza in functie de agentul patogen. In mod obisnuit, simptomele regreseaza in 2 – 3 zile. Boala se poate vindeca spontan sau, rareori, daca este neingrijita, se poate croniciza.

Tratament

Profilaxia se bazeaza pe respectarea igienei alimentare. Tratamentul curativ este dietetic si medicamentos. Se instituie pentru 24 – 48 de ore un regim hidric: apa cu lingurita, ceai fara zahar, zeama de orez. Ulterior, dieta se imbogateste treptat: supa de zarzavat strecurata (cu orez, cu gris) orez fiert in aburi), carne slaba la gratar, pireuri de legume, mere rase pe razatoare de sticla. Se interzic pe o perioada mai lunga: laptele, fructele, conservele, zarzavaturile uscate, leguminoasele, mezelurile, condimentele, marmelada etc.

Medicamentele de electie vor fi sulfamidele: Ftalilsulfatiazol, Salazopirina (cate 4-6 g/zi, timp de 2 – 3 zile), apoi, daca evolutia este favorabila, doza se reduce la 3 – 4 g/zi). In caz de insucces se dau antibiotice: Cloramefenicol (2-3 g/zi), Streptomicina per os (1 – 2 g/zi), Tetraciclina (2 g/zi).

Tratamentul simptomatic consta in comprese alcoolizate pe abdomen, antispastice. In caz de deshidratari se vor face perfuzii cu solutie clorurosodica izotonica si cu solutie glu-cozata, iar cand exista pierderi de potasiu se va administra si clorura de potasiu (2-3 g/zi).

Articole Similare:

Ultima actualizare: luni, 28 ianuarie, 2013, 13:39

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *