Prima Pagina » Corpul Uman » Genetica » Epistazia

Epistazia

Epistazia consta in mascarea expresiei fenotipice a unei gene numita hipostatica, de catre o alta gena nealela numita epistatica.

Epistazia poate fi de dominanta sau de recesivitate, dupa cum gena epistatica este dominanta sau recesiva.

Epistazia de dominanta

Epistazia de dominanta. Culoarea glumelor si bobului la ovaz este determinata de doua gene: N, epistatica, pentru culoarea neagra si C hipostatica, pentru culoarea cenusie. Prezenta genei N, in stare dominanta impiedeca manifestarea genei C. Incrucisand ovazul salbatic (Avena fatua), NNCC, cu boabe negre, cu ovazul cultivat (A. sativa), nncc, cu boabe galbene, s-au obtinut in F1 plante hibride, heterozigote pentru ambele gene NnCc, cu boabe negre. Prin autopolenizarea generatiei F1 s-a obtinut in F2 raportul de segregare fenotipica: 12 boabe negre:3 boabe cenusii: 1 boabe galbene. Raportul de segregare geonotipic a fost: 9/16 N-C: 3/16   N-Cc: 3/16 nnCC: 1/16 nncc.

Epistazia de dominanta si recesivitate

Epistazia de dominanta si recesivitate a fost evidentiata de BATESON si PUNNET, in experientele lor privind transmiterea colorata a penajului la gaini. Culoarea penajului este determinata de doua gene nealele. Una dintre gene I – epistatica, care determina penajul alb (fie ca este in stare homozigota dominanta II, sau heterozigota Ii) mascheaza manifestarea celeilalte gene, hipostatica C, care determina penajul colorat.

In urma incrucisarii a doua rase de gaini cu pene de culoare alba, Leghorn (IICC) si Wyandotte (iicc), in F1, s-au obtinut heterozigoti IiCi, cu penaj de culoare alba. Prin incrucisarea indivizilor F1 intre ei, in F2 s-au obtinut indivizi cu penajul alb si colorat in raport de 13:3; cei 3/16 indivizi cu penaj colorat (negru) avand combinatia C-ii, in care gena C nu mai este represata de gena I, aflata in stare recesiva.

Epistazia de recesivitate

Epistazia de recesivitate. Actiunea unei gene recesive in stare homozigota, gena epistatica, inhiba manifestarea altei gene nealele, in stare homozigota sau heterozigota, gena hipostatica.

Culoarea blanii la caini este controlata de doua gene: cc (gena epistatica), determina culoarea alba; B – (gena hipostatica), care in absenta cc, determina culoarea neagra; bb (gena hipostatica), in absenta cc, determina culoarea maron.

In urma incrucisarii intre doua rase de caini, una homozigota cu blana alba, BBcc, si alta homozigota cu blana maron, bbCC, se obtin in F1 numai indivizi cu blana neagra, BbCc. In F2 se obtine raportul de segregare fenotipica: 9 blana neagra: 4 blana alba: 3 blana maron.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 20 decembrie, 2012, 15:55

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *