Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Esofagita de Reflux

Esofagita de Reflux

Esofagita de Reflux

Este consecinta actiunii sucului gastric acid si/sau alcalin pe mucoasa esofagiana care este lipsita de elemente de protectie. Este una din complicatiile cele mai frecvente ale R.G.E.

Anatomie patologica

Contactul prelungit dintre mucoasa esofagiana si continutul gastric  determina in timp modificari structurale localizate la nivelul esofagului inferior sub forma de edem, congestie sau ulceratii. Studiile anatomice au constatat ca leziunile sunt superficiale si numai rareori ele devin profunde. In acest caz se produce o reactie inflamatorie cu aparitia tesutului fibros si cu formare de stenoze organice. Aceste fenomene se produc ca urmare a imposibilitatii evacuarii continutului refluat prin contractii esofagiene si a ineficientei neutralizarii prin saliva a excesului de acid.

Manifestarile clinice

Sunt asemanatoare R.G.E. sub forma de: disfagie, odinofagie, pirozis, dureri epigastrice si retrosternale. Tabloul clinic este dominat de pirozis; apare de obicei cand presiunea abdominala creste, la schimbarea de pozitie, in timpul somnului. La aceste semne se adauga sialoreea si manifestarile respiratorii (dispnee, tuse etc.) In esofagitele ulceroase simptomatologia este mai intensa, are caracter continuu, iar disfagia si durerea se instaleaza odata cu fibroza sau stenoza esofagiana.

Hematemeza si/sau melena apar de obicei in ulcerul esofagian. Penetrarea ulcerului se produce la 15% dintre pacienti. Perforatia in peritoneu dar mai ales in mediastin este de obicei fatala. Vindecarea ulceratiilor profunde se insoteste de stenoze cicatriceale.

Diagnostic

Endoscopia este metoda principala de precizare a bolii care permite identificarea leziunilor si stadializarea lor, important pentru indicatiile de tratament. Exista numeroase clasificari ale esofagitei de reflux; dupa Savary-Miller se descriu patru stadii evolutive:

  • stadiul I – se remarca prin prezenta de zone congestive, neconfluente, situate pe esofagul inferior;
  • stadiul II – se caracterizeaza prin leziuni erozive si exsudate confluente, dar care nu acopera in intregime circumferinta esofagului;
  • stadiul III – este dominat de leziunile hemoragice, difuze, cu aspecte de exsudate pseudomembranoase ce intereseaza intreaga circumferinta a esofagului;
  • stadiul IV este stadiul complicatiilor: stenoze esofagiene si/sau ulcer esofagian.

Determinarea pH esofagian este o metoda care permite aprecierea calitativa si cantitativa a refluxului, cat si durata de expunere a mucoasei la actiunea acestora.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 27 martie, 2013, 12:47 Afisari: 39

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *