Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Osos » Femurul (Femur)

Femurul (Femur)

Femurul Este un os lung, pereche si nesimetric, interpus intre coxal si oasele gambei. Prezinta o directie oblica de sus in jos si din afara inauntru. Este putin torsionat pe axul sau si este putin recurbat astfel ca corpul sau prezinta o concavitate care priveste posterior. Cand calcaile sunt alipite cele doua oase femurale se ating prin epifizele lor distale. Ca toate oasele lungi, femurul prezinta o diafiza si doua epifize.

Diafiza sau corpul femurului (corpus femoris)

Are forma de prisma triunghiulara cu trei fete si trei margini. Fetele femurului sunt orientate, una anterior una medial si alta lateral, iar marginile sunt orientate, una interna, alta externa si una posterioara.

Fata anterioara a diafizei femurului este neteda si convexa, pe ea inserandu-se muschiul vast intermediar.

Fata laterala sau externa a diafizei femurale este neteda si acoperita de muschiul vast extern.

Fata mediala sau interna este si ea neteda si acoperita de muschiul vast intern.

Marginea posterioara a diafizei femurale este cea mai rugoasa si mai pronuntata, fiind numita si linia aspra a femurului (linea aspera). Pe buza sa laterala (labium laterale) se insera muschiul vast extern, pe buza mediala (labium mediale) se insera muschiul vast intern iar pe interstitiu se insera de sus in jos cei trei adductori ai coapsei si scurta portiune a bicepsul femural. Linia  aspra a femurului se bifurca in portiunea ei inferioara cuprinzand intre liniile ei de bifurcatie o suprafata triunghiulara numita spatiul popliteu (facies polplitea). Dintre aceste doua linii de bifurcatie, ramura laterala este mai pronuntata, cea mediala fiind intrerupta la mijlocul ei de catre o depresiune produsa de artera femurala. In partea superioara linia aspra a femurului se trifurca. Ramura ei laterala se numeste tuberozitatea gluteala (tuberositas glutea) si se indreapta in sus spre marele trohanter, dand insertie muschiului marele fesier, fapt pentru care se mai numeste si creasta marelui fesier. Ramura mijlocie se indreapta spre micul trohanter si da insertie pentru muschiul pectineu, din care cauza se mai numeste si creasta pectineului. Ramura mediala merge oblic in sus si inauntru spre partea antero-inferioara a gatului femurului si da insertie muschiului vast intern, numindu-se si creasta vastului intern.

Extremitatea sau epifiza superioara

Este formata dintr-un cap articular, un col anatomic, un col chirurgical, iar intre aceste doua coluri se gasesc doua tuberozitati voluminoase numite marele si micul trohanter.

Capul femurului (caput femoris) reprezinta doua treimi dintr-o sfera si priveste in sus, intern si putin inainte. Infero-posterior centrului sau se vede o depresiune numita foseta ligamentului rotund (fovea capitis femoris) a articulatiei coxo-femurale.

Colul anatomic (collum anatomicum femoris) uneste capul cu cele doua tuberozitati ale femurului. Are forma unui cilindru turtit in sens antero-posterior si are o directie oblica de sus in jos si dinauntru inafara. Axul sau formeaza cu axul corpului un unghi de 130°, numit unghiul de inclinatie. Colul anatomic prezinta doua fete, doua margini si doua extremitati. Fata anterioara priveste putin in jos si vine in raport pe toata intinderea sa cu capsula articulara. Fata posterioara priveste putin in sus si vine in raport cu capsula articulara numai in cele doua treimi mediale ale ei. Marginea superioara este orizontala si mai scurta ca marginea inferioara care este oblica in jos si lateral. Extremitatea mediala se continua cu capul iar extremitatea laterala se continua cu cele doua apofize si cu diafiza femurala.

Marele trohanter (trohanter major) este situat lateral de colul anatomic si are aceeasi directie cu diafiza femurului. Are o forma patrulatera prezentand fete fete (laterala, mediala) si patru margini (superioara, inferioara, anterioara si posterioara). Fata laterala este traversata in diagonala, oblic anterior si inferior, de o linie rugoasa pe care se insera muschiul mijlociul fesier. Aceasta linie oblica imparte fata externa a marelui trohanter in doua portiuni: una superioara pe care, prin intermediul unei burse seroase aluneca tendonul mijlociului fesier, si o alta suprafata inferioara care corespunde bursei seroase a marelui fesier. Fata mediala se confunda aproape in intregime cu extremitatea externa a colului anatomic si prezinta in portiunea posterioara o scobitura numita cavitatea digitala a marelui trohanter (fossa trochanterica), in fundul acestei cavitati inserandu-se tendonul muschiului obturator extern iar pe marginile acestei cavitati se prinde tendonul comun al muschilor obturator intern si cei doi gemeni. Marginea superioara a marelui trohanter este orizontala iar pe mijlocul ei se insera muschiul piramidal. Marginea inferioara se confunda cu diafiza femurului, pe ea gasindu-se o creasta rugoasa pe care se insera muschiul vast extern. Marginea posterioara limiteaza posterior in portiunea superioara cavitatea digitala iar inferior da insertie muschiului patrat femural. Pe marginea anterioara a marelui trohanter se insera muschiul micul fesier.

Micul trohanter (trohanter minor) se situeaza in portiunea postero-inferioara a colului anatomic, pe el inserandu-se tendonul muschiului psoas iliac.

Colul chirurgical (collum chirurgicum femoris) al femurului uneste diafiza cu epifiza superioara a gemurului, find situat la baza celor doi trohanteri, si fiind unul din locurile cele mai frecvente ale fracturilor femurale.

Extremitatea sau epifiza inferioara a femurului

Are forma unui cub, este mai voluminoasa decat epifiza proximala si prezinta o suprafata articulara in forma de trohlee, numita trohleea femurala (trochlea femoris). Trohleea femurala este formata din doua suprafete laterale inclinate una spre alta, care ajung la un sant antero-posterior numit colul trohleei. Dintre aceste doua fatete ale trohleei femurale, cea laterala este mai larga. In portiunea inferioara a osului cele doua fatete se separa una de cealalta formand un santul intercondilian, continuand gatul trohleei. Acest sant imparte extremitatea inferioara a femurului in doua portiuni laterale numite condilii femurali, care se numesc condilul medial (condylus medialis) si condilul lateral (condylis lateralis). Condilul medial este mai ingust si mai coborat decat cel lateral. Fiecare condil are o forma cuboidala cu sase fete: fata superioara face corp comun cu diafiza femurala; fetele inferioara, anterioara si posterioara sunt articulare si asezate in semicerc pentru a rula pe platoul tibial; fata mediala face parte din santul intercondilian (fossa intercondylaris), pe ea inserandu-se ligamentele incrucisate; in fine, o fata laterala care difera mult de la un condil la altul, astfel: fata laterala a condilului medial prezinta in partea ei mijlocie o proeminenta numita epicondilul intern (epicondylus medialis), pe care se insera ligamentul colateral intern al articulatiei genunchiului. Postero-superior de epicondilul intern se gaseste tuberculul marelui adductor, pe el inserandu-se muschiul marele adductor. Postero-inferior tuberculului marelui adductor se gaseste foseta muschiului gemen intern. Fata laterala a condilului lateral femural prezinta epicondilul extern (epicondylus lateralis) pe care se insera ligamentul colateral extern al articulatiei genunchiului. Posterior acestei tuberozitati se fasesc doua fosete suprapuse: in foseta sau gropita superioara se insera muschiul gemen lateral iar in foseta inferioara si insera muschiul popliteu.

Pe fata anterioara a epifizei distale a femurului se mai gaseste foseta supratrohleara in care patrunde baza rotulei in miscarile de extensie ale gambei pe coapsa. Pe partea posterioara deasupra santului intercondilian, intre liniile de bifurcatie inferioare a crestei femurale, se gaseste o suprafata triunghiulara numita spatiul popliteu, in partea infero-interna a acestui triunghi popliteu, la circa 15 mm deasupra marginii externe a condilului intern se gaseste tuberculul supracondilian intern al lui Gruber pe care se insera fasciculele mijlocii ale gemenului intern. 

Modificarile unghiului de inclinatie si declinatie se repecurteaza asupra atitudinii membrului inferior. Marirea unghiului de inclinatie are ca rezultat ducerea membrului inferior in abductie (coxa valga). Invers, micsorarea lui imprima adductia membrului inferior (coxa vara). Marirea unghiului de declinatie pune membrul inferior in rotatie mediala. Micsorarea sau reducerea lui la zero duce, membrul inferior in rotatie laterala.

Greutatea corpului se transmite de la bazinul osos la membrul inferior liber prin colul femurului. Directia fortelor ce se transmit solicita din partea colului o mare rezistenta, ceea ce explica arhitectura lui trabeculara deosebit de complexa, alcatuita dintr-un sistem de bolti. Dupa virsta de 50 de ani, sistemul trabecular incepe sa se resoarba, iar cavitatea  medulara se continua in epifiza superioara. Greutatea corpului si resorbtia osoasa favorizeaza fracturile colului. Formarea calusului fiind mai dificila aceste fracturi au un caracter foarte grav.

Palparea:

Din femur se poate palpa: doua treimi superioare ale fetei externe a diafizei femurale, intre vastul extern si bicepsul crural; din epifiza proximala se poate palpa doar trohenterul si anume: fata externa si marginile superioara anterioara si posterioara; iar din epifiza distala se poate palpa condilii femurali cu tuberozitatile si marginile lor posterioare. Condilul intern se palpeaza cel mai usor in extensie, in flexie ascunzandu-se dupa muschiul vastul intern.

Punere in pozitie:

Elemente de reper:

  • capul femurului
  • linia aspra a diafizei femurale.

Se pozitioneaza supero-intern capul femurului, posterior se aseaza marginea rugoasa a diafizei femurale iar inferior se va aseza condilii femurului.

Articole Similare:

Ultima actualizare: sâmbătă, 23 martie, 2013, 10:49 Afisari: 80

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *