Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Fiziologia Esofagului

Fiziologia Esofagului

Fiziologia EsofaguluiRolul important al esofagului este de a transporta bolul alimentar de la faringe la stomac, iar prin mecanisme anatomo-functionale sa previna refluxul gastro-esofagian.

Existenta S.E.S. si S.E.I. previne aceasta tulburare datorita existentei unui tonus bazal prin contractie musculara, a carui determinare manometrica arata o presiune ridicata. In repaus, esofagul este inchis prin mecanisme sfincteriene de tip functional. S.E.S. se contracta si impiedica patrunderea aerului in esofag in timpul respiratiei iar tonusul este de 10-13 mmHg.

S.E.I. mentine un tonus bazal care este inhibat  de unda persistaltica primara permitand astfel trecerea alimentelor ingerate in stomac. Este de remarcat faptul ca tonusul sfincterian se adapteaza variatiilor presiunii intragastrice, a carui valoare este de 10-14 mmHg. In general, dupa deglutitie apare o relaxare completa a S.E.I cu o durata de 5-10 sec. urmata de o contractie de 7-10 sec. Refluxului gastro-esofagian i se opune complexul anatomo-functional eso-cardio-tuberozitar, iar daca totusi acesta se produce apare o unda de contractie secundara care va propulsa materialul refluat in stomac, esofagul fiind astfel pastrat liber de orice continut.

Tranzitul esofagian este determinat de contractia musculara si de interventia gravitatiei. Aceste doua forte intervin in functie de pozitia individului si de tipul alimentelor ingerate: ingestia de alimente solide determina o unda de contractie initiala de deglutitie numita contractie peristaltica primara care incepe la faringe si se termina la nivelul cardiei, propulsand bolul alimentar in stomac.

In faza orofaringiana a deglutitiei bolusul este impins de contractia limbii prin miscari voluntare, iar faringele se contracta; concomitent glota si nazofaringele sunt inchise.

Se creeaza astfel o presiune crescuta faringiana cu diminuarea presiunii S.E.S., fenomen care creeaza posibilitatea patrunderii alimentelor in esofagul superior. Odata cu trecerea acestuia musculatura faringiana se relaxeaza, iar tonusul S.E.S. creste. Patruns in esofag, bolusul este propulsat involuntar catre stomac, apoi o noua contractie progresiva, circulara, este initiata in esofagul superior. In timpul activitatii de propulsie a bolusului alimentar, esofagul se scurteaza cu aproximativ 10% din lungimea sa.

Undele peristaltice secundare  sunt determinate de distensia esofagului prin prezenta refluxului gastro-esofagian (iritanti chimici si mecanici) si nu sunt induse de deglutitie. Aceste unde se produc numai in esofag desi iau nastere la nivelul stomacului si sunt mediate de centrul deglutitiei.

In cazul in care nu exista conexiuni cu centrul deglutitiei apare un mecanism intramural de rezerva (autonom) care preia controlul asupra contractiei muschiului neted esofagian si determina unda peristaltica tertiara. Aceste unde survin independent de deglutitie, sunt necoordonate sau simultane la nivelul esofagului si nu trebuie confundate cu contractiile secundare.

Viteza undelor peristaltice este de 3 cm/sec in esofagul cu musculatura striata si de 5 cm/sec in segmentul cu musculatura neteda. Undele peristaltice secundare previn leziunile de reflux gastro-esofagian realizand clearance-ul esofagian.

Nivelurile diferite de control pentru peristaltica normala, determina numeroase consecinte cand aceste mecanisme sunt alterate. Unele dintre ele au caracter tipic, iar altele apar ca forme intricate; in cadrul formelor tipice exista doua aspecte importante:

  • hipomotilitatea, caracterizata prin descresterea amplitudinii contractiilor sau absenta acestora;
  • hipermotilitatea, cand undele sunt de amplitudine inalta, prelungite sau repetitive. Aceste modificari se intalnesc la corpul esofagian si S.E.I. cu mentiunea ca, pentru S.E.I. hipomotilitatea inseamna presiune scazuta si contractii diminuate, iar hipermotilitatea inseamna diminuarea sau absenta relaxarii in fazele deglutitiei, manifestandu-se  ca un sfincter hipertensiv.

Incompetenta sfincterului gastro-esofagian apare in mod deosebit in timpul varsaturilor, care reprezinta o modalitate prin care stomacul isi elimina continutul din cauza unei iritatii sau distensii excesive.  In timpul varsaturii, jonctiunea gastro-esofagiana se ridica la nivelul hiatusului esofagian datorita contractiilor fibrelor longitudinale ale esofagului cu stergerea rozetei mucoase care obisnuit inchide jonctiunea si continutul gastric este expulzat prin contractiile antrului gastric si peretelui abdominal. Dupa expulzie totul reintra in normal. Aceste manifestari sunt controlate de nervii VII, IX, XI, XII.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 27 martie, 2013, 9:46 Afisari: 31

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *