Prima Pagina » Corpul Uman » Fiziologie Umana » Fiziologia Glandelor Suprarenale

Fiziologia Glandelor Suprarenale

Glandele suprarenale sunt 2 glande situate la polii superiori ai rinichiului. Fiecare este format dintr-o portiune corticala (corticosuprarenala) si una medulara (medulosuprarenala), diferite din punct de vedere embriologic, anatomic si functional.

Corticosuprarenala 

Glandele SuprarenaleHormonii secretati de corticosuprarenala sunt de natura lipidica, avand o structura sterolica (provin din colesterol). Impreuna cu hormonii sexuali, a caror structura este de asemenea steroica, hormonii corticosuprarenalieni constituie grupa hormonilor steroizi. Rolul hormonilor corticosuprarenalieni este vital, fapt demonstrat de extirparea glandelor suprarenale, care duce la moartea animalelor in cateva zile; acestea insa, pot fi mentinute in viata mult timp, daca sunt tratate prin injectii cu extract de corticosuprarenala.

In functie de actiunea lor principala, acesti hormoni se impart in 3 grupe: mineralocorticoizi, glucocorticoizi si hormoni sexoizi.

– Hormonii mineralocorticoizi au ca reprezentant principal aldosteronul si sunt secretati de zona glomerulara. Ei actioneaza in special la nivel renal, unde stimuleaza absorbtia Na+ si sercetia K+, la nivelul tubilor contorti distali si la partea ascendenta a ansei Henle. Consecutiv reabsorbtiei sodiului dinspre tubii renali spre sange are loc si o reabsorbtie a apei, de-alungul gradientului osmotic creat. Daca se are in vedere ca reabsorbtia Na+ se face prin schimb cu K+ ori H+, consecutiv actiunii aldosteronului are loc o crestere a concentratiei Na+ in plasma, concomitent cu scaderea de K+, ori H+, urata de alcalinizarea mediului intern (alcaloza).

Hipersecretia de aldosteron duce la retentie masiva de apa si sare si determina edeme si hipertensiune, tulburari de contractie si de ritm cardiac, prin scaderea K+ seric (sindromul lui Cohn). Hiposecretia se intalneste in cazul insuficientei globale a corticosuprarenalei (boala Addison); la acesti bolnavi, are loc o pierdere de sare si apa, urmata de hipotensiune si adinamie (scaderea capacitatii de efort).

Reglarea secretiei de mineralocorticoizi se face prin mecanism de feed-back. Astfel, scaderea Na+ din sange, scaderea presiunii osmotice si scaderea volumului sanguin, mareste secretia de aldosteron, in timp ce cresterea acestora o inhiba. Un rol important il joaca renina (secretata de rinichi) care transforma angiotensinogenul in angiotensina care stimuleza secretia de aldosteron. De asemenea, ACTH-ul stimuleaza si el 20 % din secretia de aldosteron.

– Hormonii glucorticoizi reprezentati in special de cortizon si hidrocortizon (cortizol). Sunt secretati in zona fasciculata. Actiunea lor se manifesta in metabolismul intermediar al glucidelor, lipidelor si proteinelor. Cortizolul determina cresterea concentratiei glucozei in sange (hiperglicemie) concomitent cu sinteza glucozei din aminoacizi sau lipide (gluconeogeneza), la nivelul ficatului.

Cortizolul are un rol important in reactii de aparare contrainfectiilor, contribuind la diminuarea proceselor inflamatorii. Prin activarea lipazei determina cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in plasma. Glucocorticoizii joaca un rol primordial in elaborarea reactiei de adaptare a organismului la diferiti factori stressanti din mediul intern sau extern. In aceste conditii au loc o serie de modificari metabolice si functionale complexe (hiperglicemie, mobilizarea acizilor grasi, cresterea catabolismului proteic, limfopenie, cresterea excitabilitatii nervoase) definite ca sindrom general de adaptare (studiat de Hans Selye), ce contribuie la asigurarea ripostei cu caracter adaptativ a organismului.

De asemenea, glucocorticoizii produc cresterea numarului de leucocite si de hematii dar scad numarul de eozinofile (eozinopenie). Cortizolul creste secretia de pepsina si HCl, inhiba secretia mucusului la nivelul stomacului si intestinului, cat si absorbtia lipidelor; creste filtrarea glomerulara si scade permeabilitatea pentru apa a tubilor colectori, ceea ce determina cresterea diurezei. Glucocorticoizii in exces provoaca tulburari psihice, incapacitate de concentrare, creste acuitatea gustativa si olfactiva.

Reglarea secretiei de glucocorticoizii se face prin mecanism de feed-back, de catre sistemul hipotalamo-hipofizar. Sub influenta CRF, hipofiza secreta mai mult ACTH, care, la randul sau, stimuleaza secretia de glucocorticoizii. Cresterea concentratiei sanguine a cortizolului liber, inhiba secretia de CRF, iar scaderea lui o stimuleaza.

Hipersecretia de glucocorticoizi determina sindromul lui Cushing, in care predomina semnele dereglarilor metababolismelor intermediare (poliurie, hiperglicemie, glucozurie); bolnavii prezinta obezitate (pot atinge greutati pana la 150 kg), hirsutism (dezvoltarea exagerata a parului atat in zonele normale, cat si in alte regiuni unde normal nu se dezvolta), musculatura redusa, osteoporoza, tulburari cardiovasculare (hipertensiune), tulburari nervoase (iritabilitate, depresiuni).

Hiposecretia provoaca boala Addison (boala bronzata), ce se manifesta prin: melanodermie (colorarea pielii in brun), astenie (oboseala) marcata, scaderea eficientei neuromusculare, tulburari gastrointestinale si cardiovasculare, scadere in greutate, rezistenta scazuta la infectii.

– Hormonii sexoizi (androgenitali) sunt 2 grupe de hormoni, unii androgeni (asemanator celor secretati de testicul) cu importanta actiune virilizanta si altii estrogeni (asemanator celor secretati de ovare). Sunt secretati de zona reticulata si completeaza actiunea hormonilor sexuali respectivi. Rolul lor se manifesta in special asupra aparitiei si dezvoltarii caracterelor sexuale secundare. Ei determina la baieti cresterea barbii si mustatilor, dezvoltarea laringelui si ingrosarea vocii, dezvoltarea scheletului si masei musculare. La fete stimuleaza dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe solduri si coapse.

Hiposecretia acestor hormoni este partial compensata de secretia gonadelor. Hipersecretia duce la pubertate precoce, cand se secreta in exces hormonii caracteristici sexului. Cand sunt secretati in exces hormonii sexului opus (cele mai frecvente cazuri sunt la femei), apar semne de masculinizare a femeilor (barba, mustati, ingrosarea vocii) sau de feminizare a barbatilor (cresterea glandelor mamare).

Reglarea secretiei hormonilor sexoizi, se face prin mecanisme hipotalamo-hipofizare, in care rolul cel mai important il joaca ACTH-ul.

Medulosuprarenala

Anatomic si functional medulosuprarenala este un ganglion simpatic gigant, al carui celule postganglionare nu au prelungiri si secreta (ca si neuronii simpatici postganglionari) catecolaminele (adrenalina 80 % si noradrenaliana 20 %) pe care le varsa in sange; ea se dezvolta din ectodermul crestelor ganglionare.

Actiunea acestor hormoni este identica cu efectele excitatiei sistemului nervos simpatic; de fapt terminatiile simpatice elibereaza aceleasi catecolamine, dar in proportie inversa. Principalele actiuni ale acestor hormoni (care sunt si mediatori chimici ai sistemului nervos simpatic) sunt:

-noradrenalina determina contractia musculaturii netede din peretele vaselor (vasoconstrictie), relexarea musculaturii netede, in paralel cu contractia sfincterelor de la nivelul tubului digestiv, ca si de la nivelul vezicii urinare;

-adrenalina are efect diferentiat asupra musculaturii netede a vaselor din diferite teritorii; ea produce vasoconstrictie, la nivelul tegumentului si a organelor interne, in paralel cu vasodilatatie, la nivelul vaselor din muschii striati, ca si la nivelul coronarelor. Actionand asupra inimii, adrenalina are drept efect o crestere a fortei de contractie a muschiului cardiac si o cresterea frecventei de contractie, ceea ce are drept consecinta cresterea debitului cardiac. Adrenalina are efecte predominant metabolice si energetice, actionand asupra metabolismului intermediar prin stimularea glicolizei si lipolizei, ce produc glicogenoliza si hiperglicemie, mobilizand grasimile din depozitele adipoase si catabolismul acizilor grasi liberi din sange.

Actiunea adrenalinei se manifesta atat prin cresterea tonusului centrilor nervosi vegetativi din trunchiul cerebral, cat si prin cresterea excitabilitatii neuronilor corticali. De asemenea, adrenalina dilata pupila, contracta fibrele netede ale fibrelor erectori ai firului de par (piloerectia), produce alerta corticala, anxietate (neliniste) si frica. Stimuleaza sistemul reticulat activator ascendent. La nivelul musculaturii netede a tubului digestiv, vezicii urinare, bronhiilor adrenalina ca si noradrenalina, produce o relaxare a acesteia.

Reglarea secretiei medulosuprarenalei se face prin mecanisme neuroumorale. Rolul de stimulator il are sistemul nervos simpatic si glicemia; scaderea glicemiei stimuleaza secretia de catecolamine, iar cresterea glicemiei o diminua. Stress-ul si suprasolicitarile stimuleaza secretia medulosuprarenei. In somn si in conditii bazale, secretia este scazuta. In efort fizic, la frig, in hipotensiune, emotii, se produce o secretie marita de catecolamina, in care proportia celor 2 hormoni se poate schimba: in stress-uri cu care individul este obisnuit creste noradrenalina, iar in stress-uri neobisnuite creste adrenalina.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 7 decembrie, 2012, 12:52

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *