Prima Pagina » Sanatate A-Z » Fiziokinetoterapie » Fototerapia

Fototerapia

Fototerapia

Intelegem prin fototerapie folosirea energiei radiante luminoase in scop terapeutic. Dupa sursa folosita, poate fi: naturala, sau helioterapeutica (de la soare) si artificiala (cand se folosesc diferite aparate cu enegie electrica) (lampi cu ultraviolete sau Solux cu infrarosii).

Notiuni generale

Lumina, cu o viteza de propagare de 300 000 km/sec, se transmite sub doua forme, si anume: a) ondulatorie sau electromagnetica, care are la baza radiatia electromagnetica (unde electromagnetice) si b) corpusculara, fotonica sau cuantica. Aceasta teorie explica transmiterea luminii in mod discontinu, prin particule de energie numite fotoni. Teoriile de mai sus pot explica proprietatile fundamentale ale luminii ca: reflectia, refractia, interferenta, polarizarea, difractia. De fapt, prima nu poate explica fotoelectricitatea, a doua interferenta si difractia, dar amandoua pot explica toate fenomenele luminoase; deci: nu unda sau corpuscul, ci unda si corpuscul. Spectru acestor unde electromanetice cunoscute se intinde de la radiatii cu lungimi de unde de kilometri pana la lungimi de unda de 0,000 01 m, iar frecventa lor incepe de la 0 pana la ordinul 10 (adica 10 urmat de 22 zerouri, ca la radiatiile cosmice).

Lumina vizibila are o zona foarte limitata, gasindu-se intre radiatiile ultraviolete (urmate de razele X si apoi de razele cosmice). In concluzie, fototerapia, de care ne interesam aici, cuprinde aceste trei forme: radiatiile luminoase, ultravioletele si infrarosii.

Razele infrarosii

Sursa naturala este lumina solara, folosindu-se helioterapia, care este o terapie mixta (ultraviolete, infrarosii si radiatii luminoase). Ca surse artificiale sunt utilizate o serie de aparate (lampi electrice, radiatoare cu rezistente etc.). Spectrul infrarosului este alcatuit din trei grupe de radiatii: infrarosii A cu % = 0,78 – 1,5 microni; infrarosii B cu X = 1,3 – 3 microni; infrarosii c cu X = 3 – 50 microni. Radiatiile din grupul A sunt cele mai penetrante.

Aparatele care produc inflarosii sunt:

Lampile Solux, folosesc curent in terapeutica; ele au niste lame de sticla, numite filtre, alcatuite din saruri de mangan, cobalt sau iod; rolul lor este de a selecta diferite radiatii infrarosii;

Baile de lumina, partiale sau generale; sunt alcatuite din pereti de lemn acoperiti cu oglinzi care sa reflecte lumina, prevazuti cu o serie de becuri care propaga caldura. Procedura cu inflarosii dureaza 15 – 20 de minute.

Lampa Vitalux produce infrarosii si ultraviolete.

Actiune: razele infrarosii se mai numesc si calorice. Ele produc eritemul caloric, care da o pigmentare a pielii marmorata, neuniforma, si care dispare mai repede fata de eritemul actinic produs de ultraviolete; sunt puternic vasodilatatoare (derm, hipoderm), stimuland circulatia locala si fagocitoza; datorita acestor efecte ele au un rol trofic si antiinflamator.

Indicatii: boli reumatismale (artrite, cronice, artroze); afectiuni traumatice (entorse, redori etc.); boli neuro-musculare (nevrite, nevralgii, mialgii); afectiuni cutanate (plagi atone, ulcere varicoase); alte afectiuni cronice (metroanexite, gastrite etc., intoxicatii cronice, diabet zaharat, obezitate, hipotiroidism etc.

Razele ultraviolete (UV)

Sunt radiatii cu o lungime de unda mai mica decat infrarosii, dar cu o frecventa mai mare. Sunt de asemenea trei grupe de ultraviolete: A,B,C,

  • Ultravioletele A; cu lungimea de unda – 0,23 – 0,40 microni.
  • Ultravioletele B, cu lungimea de unda = 0,28 – 0,32 microni.
  • Ultravioletele C, cu lungimea de unda = 0,28 microni.

Ele sunt produse – in afara de sursa naturala, soarele – de aparatele cunoscute: lampile de cuart, care nu absorb ultravioletele ca sticla obisnuita. Ultravioletele iau nastere prin descarcarea curentului electric in becul care contine vapori de mercur metalic sau prin arcul voltaic. Aplicatia terapeutica cu ultraviolete se face local si general. Local se face doza-eritem (echivalenta cu o arsura usoara de gradul I), dupa ce am testat sensibilitatea tegumentului (biodozimetria). General, ultravioletele se folosesc in doza progresiva, adica incepand cu 1 – 2 minute si ajungand pana la 10 – 15 minute.

Important! intotdeauna ochii trebuie protejati (cu ochelari negri sau vata umeda).

Proprietatile ultravioletelor sunt multiple.

a) Chimice:

  • oxidare (exemplu: formarea apei oxigenate sub actiunea lor),
  • reducere (exemplu: sarurile de Ag, folosite in fotografie);
  • polimetrizare (exemplu: formarea ozonului in atmosfera).

b) Biochimice: OHb este redusa in methemoglobina, ergosterolul este activat si transformat in vitamina D2 etc.

c) Biologice: inhibarea diastazelor, fermentilor, histaminogeneza, degradarea acizilor aminati etc.; sterolii sunt transformati in vitamina D2; actiune bactericida. (Se poate masura cu ajutorul abiofotometrului numarul de colonii microbiene distruse de UV.).

In doza mai redusa, atenueaza virulenta germenilor patogeni (bacterii sau virusuri). In felul acesta s-au putut face unele vaccinuri (antirabic, contra psitacozei, febrei aftoase, bacteridiei carbunoase, tuberculozei etc.). Tot aceasta actiune bactericida a UV explica sterilizarea apelor naturale, mai intensa in timpul verii. Pe aceasta proprietate se bazeaza folosirea lor la sterilizarea aerului din spitale, crese, sali de operatie, saloane de nou-nascuti etc.

d) Eritemul actinic, care lasa loc pigmentatiei uniforma si de durata mai lunga comparativ cu pigmentatia generata de infrarosii.

e) Cresc Ca si P in sange.

f) Stimuleaza hematopoieza.

g) Stimuleaza sistemul reticuloendotelial si deci capacitatea de aparare a organismului.

Toate aceste proprietati ale radiatiilor ultraviolete – unele cunoscute din vechime -; au facut sa li se acorde mare importanta pentru apararea sanatatii omului. De aici vine si dictonul vechi: “Unde nu intra soarele pe fereastra, intra doctorul pe usa”.

Indicatii: Pentru actiunea lor antiinflamatorie, antialgica si antinevralgica, se prescriu in bolile reumatismale cronice, subacute si chiar acute, mialgii, nevralgii, nevrite etc.; pentru actiunea lor bactericida, se folosesc in procesele supurative cronice specifice (tuberculoze osteoarticulara, ganglionara, cutanata si nesupurativa, ca si in procesele inflamatorii nespecifice), acnee, furunculoza stafilococica, dermite etc., ulcere varicoase, plagi atone etc.; pentru actiunea antialergica desensibilizata – in astmul bronsic (doza-eritem); pentu actiunea lor hematopoietica – in anemii, rahitism, spasmofilie (tetanie lenta).

Contraindicatii: cancer, tuberculoza, stari febrile etc. Climatul alpin, ca si cel marin, au o atmosfera mai pura si deci disperseaza mai putin lumina, sunt mai bogate in ultraviolete.

Cantitatea cea mai mare de ultraviolete se gaseste la zenit, cand unghiul de incidenta al radiatiilor este de 90° pe suprafata pamantului; dar si razele infrarosii calorice se gasesc la fel, in aceeasi proportie. De aceea, helioterapia se face mai ales dimineata organismul suportand-o mai bine si mai comod (baile de soare + baile de aer = aeroterapia). Notam ca se poate face si numai aeroterapie, la umbra.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 6 martie, 2013, 9:04 Afisari: 21

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *