Prima Pagina » Alimentatie si Diete » Fructele

Fructele

Fructele

Fructele sunt alimente de origine vegetala, ce se caracterizeaza, din punct de vedere nutritiv, printr-un continut bogat in apa, glucide cu molecula mica, celuloza, saruri minerale, vitamine si diverse arome.

Importanta in alimentatie: Fructele au un continut foarte mare de apa (80-90%), un continut foarte scazut de proteine (sub 1%), sunt practic lipsite de lipide si relativ bogate in glucide (10-20%). Un continut mai important de glucide il au strugurii (18%), prunele (17%), merele si perele (13-14%). Glucidele din fructe se gasesc sub forma de mono- si dizaharide usor absorbabile, sub forma de pectine si celuloza.

Fructele au in ratie si un oarecare aport de saruri minerale, fara sa reprezinte insa o sursa importanta. In schimb, ele sunt bogate in vitamina C (circa 10 mg%). Deoarece au un continut mare de vitamina C, ele pot fi consumate in cantitati mari si in stare cruda, fara sa existe riscul pierderii vitaminei. Fructele cel mai bogate in vitamina C sunt: macesele (800 mg%), coacaza neagra (200 mg%), lamaile si portocalele (50 mg%), zmeura, murele, agrisele (30-40 mg%).

Unele fructe contin si o cantitate mare de caroten. Astfel, caisele contin 0,7mg% caroten, prunele uscate – 1,2 mg%. Fructele mai contin si vitaminele B1 si B2.

Pe langa aportul important de vitamina C, caroten, glucide, vitamine din grupa B si, partial, de saruri, importanta fructelor in alimentatie este determinata si de rolul pe care-l au in stimularea peristalticii intestinale, datorita continutului de celuloza si pectine. De asemenea, ele contribuie la neutralizarea radicalilor acizi din organism.

In diversitatea fructelor, un loc special le revine fructelor oleaginoase: nucilor, alunelor etc. Acestea au un continut important de proteine (16—17%), un continut foarte mare de lipide (60%), mai contin glucide (13%), vitaminele B1, B2 si caroten.

Fructele se pot contamina cu usurinta in circuitul lor si, ca urmare, constituie cauza imbolnavirilor gastrointestinale. Din aceasta cauza, ele trebuie consumate numai dupa ce au fost spalate minutios.

Fructele se pastreaza destul de bine, in stare proaspata, in depozite speciale, iar pe o perioada mai indelungata — se congeleaza. In aceste conditii ele nu-si pierd vitaminele. Trebuie sa avem grija ca decongelarea sa se faca lent, iar produsele sa fie consumate la scurt timp dupa decongelare. O valoare nutritiva ridicata au sucurile si concentratele de fructe, daca se asigura, in procesul tehnologic, masurile necesare pentru a preveni distrugerea vitaminei C. Fructele uscate, marmelada, compoturile si dulceturile pierd cea mai mare parte din continutul initial de vitamina C.

Datorita proprietatilor enumerate mai sus, fructele si legumele au o mare importanta in nutritia omului si nu pot fi inlocuite cu alte produse. E recomandabil sa incepem masa cu gustari din legume. Includerea legumelor in ratia alimentara sporeste asimilarea proteinelor si grasimilor.

Concluzie: Aceasta grupa cuprinde toate alimentele de origine vegetala bogate in apa. Desi in comert exista deosebiri intre legume si fructe, in ratia alimentara rolul lor e la fel de important: ele indestuleaza organismul cu substante nutritive.

Dupa partile folosite in hrana omului, se pot imparti in: radacini (morcovi, telina); tuberculi (cartofi); bulbi (ceapa); frunze (varza, salata, spanac); pastai (fasole si mazare verde); fructe cu sambure tare (caise, piersice); fructe bace (zmeura, mure); citrice (lamai, portocale).

Fiind indispensabile pe parcursul intregului an, legumele si fructele se pastreaza fie in stare proaspata (radacinoase, bulbi, tuberculi), fie sub forma de muraturi, fie congelate sau deshidratate, dar cel mai adesea prin sterilizare in recipiente de sticla sau tabla si inchise ermetic.

Fructele si legumele constituie o grupa de alimente de origine vegetala cu o larga raspandire in hrana omului. Marea lor valoare nutritiv a se datoreaza vitaminelor si abundentei de elemente minerale si glucide.

Prin prezenta acizilor organici, aromelor si a coloritului variat, ele contribuie la diversificarea alimentatiei. De mentionat si valoarea lor terapeutica: aperitive (telina, mazarea), vermifuge (ceapa, usturoiul), emoliente (spanacul, prazul), depurative (ridichile, salata verde).

Fructele si legumele sunt alimente indispensabile in asigurarea unei alimentatii rationale. De aceea, ele trebuie sa reprezinte 17—18% din valoarea calorica, ceea ce pentru un adult echivaleaza cu 500—800 grame pe zi. Datorita valorii calorice foarte mici si particularitatilor nutritive, ele sunt foarte indicate in regimurile dietetice ale unor maladii, ca: obezitatea, ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, maladiile renale.

Desi nu constituie un mediu prielnic pentru proliferarea microorganismelor, fructele si legumele pot transmite unele boli bacteriene si virotice: febra tifoida, febra paratifoida, dizenteria baciliara, holera, hepatita epidemica, poliomielita. Contaminarea acestor produse cu microorganisme se face prin apele poluate folosite la irigarea culturilor, ingrasamintele fecaloide sau de grajd incomplet neutralizate si prin intermediul mustelor si al persoanelor bolnave si purtatoare de germeni patogeni, care vin in contact cu aceste alimente.

Deoarece microorganismele nu patrund in profunzime, ci raman la suprafata, este suficienta o spalare corespunzatoare pentru a indeparta 70—80% din germenii infectanti.

Legumele si fructele pot determina si infectarea cu paraziti, care ajung pe aceleasi cai ca si bacteriile. Cei mai raspanditi paraziti sunt: protozoarele, nematodele, cestodele. Deoarece ouale parazitilor se gasesc la suprafata legumelor si fructelor, spalarea cu un jet puternic de apa le indeparteaza.

Pentru a preveni imbolnavirile microbiene si parazitare transmise prin legume si fructe, sunt necesare depistarea si tratarea bolnavilor si purtatorilor de microorganisme patogene, impiedicarea raspandirii pe sol a dejectiilor, epurarea apelor fecaloid-menajere, evitarea contactului direct al apei cu legumele (irigarea sa se faca pe santuri adanci), combaterea mustelor si spalarea obligatorie a fructelor si legumelor inainte de consum.

Legumele si fructele se pot insalubriza si prin contaminare chimica. Unele substante chimice fac parte din compozitia naturala a plantei: in samburi de migdale, caise, piersice se gaseste un glucozid cianogen numit amigdalina, a carui substanta activa este acidul ceanhidric. Consumul unor cantitati mari de asemenea samburi poate duce la imbolnaviri grave.

Cartofii verzi contin un glucozid numit solanina. Consumarea mai ales a cartofilor incoltiti, deoarece primavara concentratia de solanina creste mult in straturile periferice si in mugurii cartofilor incoltiti, provoaca tulburari digestive.

Pesticidele folosite contra agentilor daunatori, in functie de clasa din care fac parte, pot determina intoxicatii acute sau cronice. Riscul maxim consta in consumul alimentelor imediat dupa tratarea lor. De aceea, pentru a preveni aceste imbolnaviri, se recomanda ca recoltarea sa se faca dupa o anumita perioada de la tratare, pentru ca, sub actiunea factorilor naturali, sa se produca degradarea sau indepartarea reziduurilor de pe legume si fructe. De asemenea, spalarea inainte de consum diminueaza riscul imbolnavirilor.

Legumele si fructele mai prezinta si riscul imbogatirii excesive cu azotati, drept consecinta a utilizarii frecvente a ingrasamintelor azotate in agricultura. Azotatii au efecte methemoglobinizante, iar impreuna cu unele amine secundare pot forma nitrozamine, cu efecte cancerigene.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 14 martie, 2013, 12:49 Afisari: 16

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *