Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Gastrita cronica

Gastrita cronica

Din punct de vedere morfologic distingem gastrite hipertrofice, atrofice si mixte. Din punct de vedere functional gastritele se impat in gastrite hiperacide si anacide. Exeperienta clinica a aratat ca, de cele mai multe ori, gastrita hipertrofica este hiperacida, iar cea atrofica este anacida, fara a constitui o regula. Cele doua varietati clinice, hipertrofica si atrofica, sunt etape evolutive ale procesului inflamator de gastrita cu dezordini secretorii si motorii diferite. Dupa depistarea leziunii distingem gastrite antrale, fundice si generalizate.
Inflamatia cronica a mucoasei gastrice se observa la toate varstele, cu o frecventa mai mare intre 20 si 35 de ani. Ea se intalneste mai ales la barbati.

Simptomatologie:

Gastrita hipertrofica. In faza initiala, bolnavii se plang de senzatii de plenitudine, presiune in regiunea epigastrica, eructatii care apar imediat dupa mese cu alimente greu digestibile. Pofta de mancare este pastrata sau capricioasa. Unii bolnavi suporta bine condimentele. Uneori bolnavii se plang de salivatie abundenta sau gura uscata care ingreuneaza masticatia. Varsaturile se intalnesc mai de in gastritele etilice, au caracter matinal si contin mucus abundent. Dupa o perioada de timp apar arsuri si dureri fara orar precis. In 65% ele sunt permanente si se exagereaza dupa mese.
In gastritele antrale durerile pot avea ritmul asemanator ulcerului gastro-duodenal, apar precoce sau tardiv dupa mancare, in unele cazuri apar dimineata pe nemancate. In interpretarea semnelor trebuie sa fim prudenti, intrucat gastrita hipertrofica poate fi asociata de ulcer duodenal. In aceste cazuri durerile cu caracter de periodicitate ale ulcerului devin permanente. Ca si in boala ulceroasa sun tforme gastrice care evolueaza uneori cu semne dispeptice, fara dureri. Functia intestinala este normala. In perioada de dureri mari, bolnaviiau constipatie, in achilie, diaree cu caracter de putrefactie, care dispare la tratamentul cu acid clorhidric si pepsina. O serie de bolnavi prezinta dupa mese o serie de tulburari nervoase, indispozitie, migrene, ameteli, valuri de caldura, transpiratii, stare de slabiciune. Aceste fenomene sunt manifestari reflexe produse de stimului patologici plecati de la suprafata inflamata a mucoasei gastrice, inflamatia exagerand excitabilitatea interoceptorilor mecanici, chimici, termici.


La examenul obiectiv
starea generala a bolnavilor este buna, ei nu slabesc doar in cazul in care nu se pot alimenta suficient. Limba este saburala. La palpare, sensibilitatea este mai extinsa in regiunea epigastrica decat in ulcerul peptic gastro-duodenal.

Examenul sucului gastric:

Gastrita modifica functia secretorie glandulara. In gastrita antrala sau ulcerativa se constata hipersecretie cu hiperaciditate. La batrani sau la gastrita cu evolutie lunga functia secretorie indica valori scazute sau anaciditate. Curba aciditatii poate reveni la normal daca functia glandelor nu este complet compromisa. Un sipmtom important de gastrita este secretia bogata in mucus si alterarea functiei de eliminare a mucoasei gastrice. Dupa injectarea de rosu neutru, eliminarea colorantului in sucul gastric este absenta sau intarziata.

Examenul gastroscopic:

In diagnosticul gastritei atrofice endoscopia este o metoda suverana.

Gastrita atrofica poate fi difuza sau areolara. Forma difuza este generalizatasau localizata cu predilectie in regiunea antrala sau fundica. Mucoasa are o culoare roz, palida cu nuante cenusiu roz. Intr-o faza evoluata, suprafata devine neteda, pliurile mucoasei de pe fata posterioara dispar progresiv. Cu timpul mucoasa devine subtire, transprenta.Se distinge reteaua vasculara cu arborizare neregulata.Vasele sint bine vizibile in campul endoscopic.Prezenta lor indica gradul evolutiv al procesului atrofic. Gastrita areolara se observa mai ales in anemia pernicioasa. Leziunile sunt segmentare, circumscrise si sunt caracterizate prin pliuri de culoare albastra sau cenusie-verzuie, carecontrasteaza cu restul mucoasei gastrice, de aspect normal. Secretia gastrica este absenta.

Se pune intrebarea daca examenului gastroscopic i se poate acorda o valoare diagnosticala absoluta. In interpretarea imaginilor gastroscopice, mai ales a gastritelor superficiale trebuie sa fim prudenti, intrucat modificari discrete ale mucoasei pot fi determinate si de unele substante medicamentoase, de alimente iritante sau de perturbari de origine neuroreflexa. De aceea, in diagnosticul gastritei este necesar intotdeuna sa avem o privire sinoptica a datelor clinice, radiologice si gastroscopice.

Complicatii:

Hemoragii gastrice. Survin in gastrita cronica eroziva sau ulcerativa. Simptomele clinice sunt in functie de cantitatea sangelui piedut
Enterita sau enterocolita este secundara gastritelor atrofice aclorhidrice.Diareea are un caracter de putrefactie si este bine influentata de regim corespunzator si de acid clorhidric.
Manifestari alergice sunt secundare tulburarilor de resorbtie la nivelul intestinului subtire. Este posibil ca in aceste cazuri intervine si tulburarea functiei antitoxice a ficatului
Perigastrita. Procesul inflamator al mucoasei poate uneori cuprinde si seroasa, determinand inflamatii de vecinatate, fenomene de perigastrita. Ea este localizata pe mica curbara, pe fata posterioara sau este generalizata. Semnele clinice sunt caracterizate prin senzatii de presiune si dureri permanente cu iradieri in spate, influentate mai ales de schimbarea se pozitie sau de miscari.

Anatomie patologica:

Gastrita cronica se prezinta sub forma hipertrofica si atrofica.
Gastrita hipertrofica poate fi generalizata sau localizata, cu predilectie pe fata posterioara a regiunii antrale si curbura mica. Mucoasa este ingrosata, edematiata. Pe suprafata ei se vad formatii mamelonate, verucoase sau eroziuni ulcerative, de dimensiuni variate.
Gastrita atrofica are mucoasa subtiata, transparenta, cu pliuri disparute. Sunt forme localizate in placard, mici eroziuni superficiale, caracteristice in anemia perniciosa.

Cauze:

Este greu sa precizam factorii etiologici, care determina gastrita cronica in diferitele cazuri, intrucat stomacul, mai mult decat orice alt organ, este expus zilnic excitatiilor mecanice, chimice, fizice, toxice si bacteriene.

Gastrita cronica poate fi determinata de cauze multiple:

- Alimentatia neigienica prin calitatea, cantitateasi prin ritmul neregulat de administrare, masticatie proasta, dentitie defecta, abuz de medicamente, bauturi reci sau prea fierbinti. Dintre medicamentele cu actiune iritanta amintim salicilatul de sodiu, iodul, bromul, digitala, teocina, sulfamidele, antertemicele etc.

- Gastritele de origine microbiana se intalnesc la bolnavi suferind de bromsiectazii, bromsite putride, abcese pulmonare si TBC, aparute in urma inghitirii sputei purulente infectate.

- Gastrita alergica este secundara reactie anticorp-antigen si punerii in libertate a substantelor de natura histaminica.

Toti factorii amintiti, impreuna cu altii, pe care nu-i cunoastem inca, sunt susceptibili de a favoriza tulburari ale functiilor secretorie si motorie a stomacului si de a determina aparitia modificarilor morfologice intr-o etapa avansata.

Diagnostic:

Gastrita cronica are simptome asemanatoare cu suferinta altor organe. Pentru precizarea diagnosticului, facem apel la examinarile de radiologie, gastroscopie si datele clinice. Anamneza ne informeaza asupra factorului etiologic, asupra cauzei gastritei.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu o serie de boli si cu ulcerul gastro-duodenal. Lipsa caracterului periodic al durerii, neinfluentarea ei prin alimentatie sau alcaline, diferentiaza gastrita de ulcerul gastric. Semnele dispeptice ca anorexie, inapetenta, miros urat, limba saburala, varsaturi mucoase matinale, precum si tulburarile neuroreflexe: ameteli, migrene sunt caracteristice gastritei cronice si nu se gasesc de obicei in ulcer.
Gastrita hipertrofica poate imita tabloul clinic al ulcerului duodenal. In aceste cazuri, secretia gastrica este bogata in mucus, valorile de aciditate sunt crescute, iar radiologic, duodenul are contur regulat. In cazuri dubioase suntem atenti pentru ca inapoia gastritei se poate ascunde ulcerul peptic. In faza incipienta cancerul gastric se confunda frecvent cu gastrita.

Fenomenele dispeptice, inapetenta, aclorhidria, durerile vagi, neinfluentate de alcaline, se intalnesc an ambele afectiuni. Radiografiile in serie si gastroscopia lamuresc diagnosticul. Evolutia lunga pledeaza in favoarea gastritei. In cancer constatam o slabire importanta. Agravarea clinica este paralela cu agravarea radiologica. Diagnosticul diferential trebuie apoi facut cu colecistita cronica in faza dispeptica care determina dureri in epigastru pe cale reflexa. Durerile au evolutie scurta, de 1-2 zile, iradiaza in spate, sunt influentate de greseli alimentare, in special de grasimi si oua, iar la femei sunt exagerate in perioada menstruala. Diagnosticul diferential trebuie facut cu toate starile dispeptice, si cu parazitozele intestinale.

Evolutie si prognostic:

Evolutia si prognosticul gastritelor cronice sunt variate. Sunt cazuri in care evolueaza intr-un ritm rapid spre forma atrofica: un procent mare ramane la forma hipertrofica. In general, evolutia si prognosticul sunt in functie de diagnosticul precoce, de leziunea anatomopatologica si de tratamentul urmat. Indepartarea factorului etiologic asigura vindecarea gastritelor. Persistenta agresiunilor sau repetarea lor la intervale scurte determina inflamatii cronice, cu evolutie spre atrofie progresiva.  Gastrita artrofica anacida are o tendinta de regenerare la indivizi tineri. Gastrita hipertrofica superficiala se vindeca. Forma eroziva si ulceractiva este refractara la tratament. Chiar daca se obtine o vindecare clinica, semnele radiologice si gastroscopice persista. Gastrita hipertrofica antrala este influentata foarte greu de tratament.
Reabilitarea functiei secretorii se remarca mai mult in forma hipertrfica: disfunctia glandulara este ireversibila in gastrita atrofica progresiva.

Articole Similare:

Indicii: ,
Ultima actualizare: marți, 6 septembrie, 2011, 3:46 Afisari: 15.054

9 Discutii la Gastrita cronica

  1. viorica 11/04/2013 at 01:06

    fetita mea are gastruodenopatie eritematoasa si reflux total duodeno gastro esofagian helicobacter pilori pozitiv are dureri la palpare in regiunea epigastrica o roade la stomac daca nu maninca la timp o doare burta o data la 3 luni pe nemincate are dureri de burta mari vomiteaza sii trece acum medicul nea dat tratament cu amoxacilia metronidazol omeprazol malox si bifidobacterii dar eu sunt ingrijorata ma tem tare sa nui fac mai rau
    helicobacter +

    ajutatima va rog

    Răspunde
    • DoctorFrog 11/04/2013 at 09:18

      Tratamentul poate fi prin terapie dubla sau tripla, el ramanand la alegerea medicului. Terapia dubla consta in asociatia medicamentoasa a unui acidosupresor, cum ar fi un H2-antagonisti sau un inhibitor al pompei protonice si un antibiotic. Terapia tripla consta in asociatia medicamentoasa a unui acidosupresor, a unei sari de bismut (care are efect protector al mucoasei gastrice si o activitate anti-Helicobacter pylori), a unui antibiotic nitromidazolic (metronidazol sau tinidazol) si a unui alt antibiotic (amoxicilina sau tetraciclina).

      Regimurile terapeutice utilizate sunt urmatoarele:

      Dubla terapie consta in asocierea claritromicina (500 mg x 3/zi) + omeprazol (40 mg/zi) sau claritromicina (500 mg x3/zi) + ranitidina bismut citrat (400 mg x2/zi), timp de 14 zile.

      Tripla terapie asociaza un inhibitor de pompa de protoni in 2 prize (sau ranitidina bismut citrat) + claritromicina (500 mg x2/zi) + metronidazol (500 mg x2/zi).

      Cvadrupla terapie se face cu un inhibitor de pompa de protoni in 2 prize zilnice + bismut subtitrat coloidal (120 mg x 4/zi) + metronidazol (500 mg x3/zi) + tetraciclina (500 mgx4/zi).

      Rezultate bune da Metoclopramid, administrat 3×1 tb (10 mg) cu 30 de minute inainte de masa. Efectul este de crestere a tonusului SEI; de asemenea, cresc clearence-ul esofagian si viteza de evacuare gastrica.

      Alte remedii care ajuta la reducerea durerilor sau la senzatia de arsura in stomac si esofag sunt cele despre care ayurvedicii spun ca sunt reci: smantana, iaurtul, laptele dulce si untul clarificat. Condimentele ayurvedice bune pentru stomac sunt feniculul, coriandrul, chimenul, ele nu trebuie sa lipseasca din bucatele noastre. Un alt tratament care calmeaza gastritele este albusul de ou, crud, fara zahar.

      Argila are si ea efect protector, antiinfectios, regenerativ asupra intregului tub. Este indicata a se lua in cure de 40 de zile; in 100 ml apa pura, se pune o lingurita de argila care se lasa pana dimineata. In primele 7 zile de tratament se bea pe stomacul gol, dimineata, numai fractiunea limpede din pahar, adica apa. Dupa aceasta perioada, se amesteca inainte intreg continutul si se bea integral. Argila ajunsa in stomac devine o pelicula protectoare care calmeaza rapid durerile si cicatrizeaza leziunile. Foarte multe persoane suferinde de ulcer gastro-duodenal si gastrita si-au rezolvat problemele cu acest remediu.

      Ar fi de respectat mici principii de comportament alimentar: mese mici si dese, a nu se manca cu 2-3 ore inainte de culcare, sa nu stea intinsa la mai putin de ora dupa masa, sa doarma cu capul inclinat la aproximativ 30 grade fata de corp.

      Alimente de evitat: ciocolata neagra, alcoolul, cafea, ceai negru, bauturile carbogazoase (acidulate), prajelile, mezeluri, lactate cu muta grasime, sosurile si carnea grasa:( scad presiunea sfincterului esofagian si pot cauza regurgitatia acida), condimentele, rosiile, portocalele, lamaile, grapefruit si sucurile din aceste fructe (pot cauza arsuri retrosternale).

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>