Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Gastrita la Copii

Gastrita la Copii

Gastrita la Copii

Definitie

Gastritele sunt afectiuni gastrice acute sau cronice caracterizate prin leziuni inflamatori induse de factori etiologici si patogenetici multipli care pot fi din punct de vedere clinic asimptomatice sau insotite de simptome clinice nespecifice.

Clasificare

Cea mai aplicata clasificare folosita astazi este cea elaborata la Congresul mondial de gastroenterologie de la Sydney. Sistemul Sydney cuprinde doua mari sectiuni: endoscopica si histologica.

Sectiunea endoscopica tine cont de:

  • topografie (sediu si extinderea gastritei);
  • tipul leziunilor;
  • imaginea endoscopica.

Sectiunea histologica tine cont de:

  • gradate (cuantificate) : inflamatia, activitatea, atrofia, metaplazia, Helicobacter Pylori
  • negradate : degenerarea epiteliala, regenerarea, depletia de mucine, hiperplazia foveolara, edemul,eroziunile, folicuhi limfatici.

Raspunsul organismului la infectia cu H.p

La nivelul stomacului H.p. determina o serie de modificari patologice:

Hipoclorhidria – poate fi explicata prin urmatoarele mecanisme posibile:

  • Depletia de histamina din mucoasa gastrica;
  • Actiunea directa a unei toxine bacteriene pe celula parietala;
  • Inhibarea de catre NH4+a pompei K+/H+ ATP- aza;
  • Inhibarea ciclului acizilor tricarboxilici;
  • Neutralizarea H+ de catre ionul amoniu;
  • Obstructia glandelor gastrice si impiedicarea fluxului acid spre lumen;
  • Retrodifuziunea H+ in interstitiu.

Cresterea nivelululi de gastrina se explica prin urmatoarele mecanisme:

  • Stimularea celulei G parietale;
  • Scaparea celulei G de sub controlul somatostatinei;
  • Microclimatul alcalin;
  • Inhibarea sau reducerea numarului de celule D antrale;
  • Stimularea directa a celulei G de un factor bacterian;
  • Infiltratul inflamator din jurul celulei.

Cresterea nivelului de pepsinogen este posibila prin urmatoarele mecanisme:

  • Secretie crescuta de gastrina;
  • Activitatea ureazica via ion amoniu;
  • Infiltratul inflamator din jurul celulelor zimogene;
  • Retrodifuziunea H+ in interstitiu;
  • Impactul bacteriei cu mijloacele de aparare ale stomacului;
  • Apararea cu ajutorul barierei mucoase;
  • Stratul protector de mucus;
  • Bicarbonatul secretat de celulele epiteliale.

Manifestari clinice

Datorita diversitatii simptomatologiei gastritei si neomogenitatii simptomatologiei au fost diferentiate mai multe forme de gastrita:

  • forma dispeptica;
  • forma dureroasa;
  • forma casectica;
  • forma hemoragica.

Intre simptomele cele mai frecvente la bolnavii confirmati bioptic apar: dureri epigastrice 92%, “arsuri” 82%, greturi 80%, gust amar si senzatie de “gura clocita” 58%, inapetenta 45%, satietate precoce 46,2%, slabire 35%, anorexie 35,9%, varsaturi alimentare 11,2%, cefalee sau migrena 15,6%, palpitatii 5,9%, nervozitate 3,7%, astenie 31,3%, diaree 14,1% hemoragii digestive 2,2%.

Dar aceasta este doar o enumerare haotica a simptomatologiei gastritelor multe dintre simptome neaparand in toate formele de gastrita. Asa ca a fost nevoie de o sistematizare a lor in functie de tipul de gastrita.

Simptomatologia gastrica

Simptome de stomac iritabil:

  • senzatie de discomfort si dureri epigastrice imediat dupa ingestia de alimente;
  • intoleranta termica la alimente prea reci sau prea fierbinti;
  • intoleranta osmolara la dulciuri concentrate;
  • intoleranta mecanica la celuloze dure si alimente nemasticate;
  • intoleranta la acrituri si condimente;
  • intoleranta la cantitati excesive;
  • senzatie de plenitudine si distensie precoce;
  • senzatie de ghem epigastric;
  • varsaturi alimentare cu intoleranta alimentara;
  • eructatii in salva dar fara efect eliberator;
  • fenomene vegetative (tahicardie, transpiratii, stare de rau);
  • agitatie;
  • alte simptome (crampe migrante, flatusuri, senzatie imperioasa de defecare).

Simptome datorate hipomobilitatii gastrice:

  • plenitudine epigastrica postprandiala;
  • satietate prelungita;
  • inapetenta;
  • repulsie fata de alimente;
  • greturi.

Simptomele bolii de reflux:

  • gust amar;
  • varsaturi bilioase.

Simptomele dispepsiei gazoase (uneori):

  • senzatie de balonare care cedeaza la eructatii.

Simptome dispeptice acide:

  • survin ca urmare a stimularii excesive cu alcool, cafea, mese prelungite si abundente sau survin periodic: sindrom dispeptic ulceriform (pseudoulceros);
  • arsuri epigastrice cu orar postprandial tardiv;
  • dureri de foame sau dureri nocturne;
  • cedarea durerilor dupa administrarea de antiacide (lapte-empiric, bicarbonat).

Simptomatologia extragastrica

Cu toate ca este o boala a unui singur organ ea se manifesta complex atragand si suferinta altor organe:

  • aclorhidria atrage malabsorbtie, maldigestie si populare microbiana enterala;
  • semne carentiale: slabire, astenie, sideropemie (cu anemie), avitaminoze (pelagra, neuropatii);
  • constituirea enteropatiei paraaclorhidrice (diarei si malabsortie);
  • alergii alimentare;
  • constipatia;
  • complicatiile hemoragice in formele erozive.

Diagnostic

Endoscopia digestiva superioara: Se efectueaza cu endoscoape adaptate varstei. Se observa culoarea tesuturilor, aspectul vaselor submucoase, fragilitatea mucoasei gastrice, prezenta unor eventuale leziuni, prezenta unor elemente patologice (corpi straini inghititi, bila, mucus si secretie in exces). Normal mucoasa gastrica la copil este subtire, de culoare rosu portocalie, iar santurile sunt slab dezvoltate datorita unui strat muscular slab dezvoltat.

Testul ureazei: Ureea se descompune sub actiunea ureazei in CO2, NH3 §i H2O. Aceasta duce la modificarea pH-ului local.

Examenul microscopic.

Teste respiratorii: C13, C 14.

Se prefera aceste tehnici pentru usurinta efectuarii lor mai ales datorita greutatiilor pe care le intampina o examinare invaziva la copil.

Cultura cu antibiograma. Pentru cazurile rezistente la tratament.

Tratament

Tratamentul dietetic:

Regimul dietetic, care este conditia terapeutica de baza, a respectat cateva reguli similare cu ale adultului,dar cu particularitatile varstei:

  • individualizat in functie de toleranta bolnavului, cu acordul sau si al unuia dintre apartinatori, cu recomandari si anexarea unei scheme dietetice alaturi de tratamentul medicamentos.
  • asigurarea aportului caloric si proteic al unui organism in crestere.
  • recomandarea evitari alimentelor care provoaca simptome.
  • stabilirea impreuna cu pacientul in functie de activitatea scolara a unui orar alimentar stabil care sa restabileasca motricitatea si secretia gastrica normala.

Protejarea functionala a stomacului consta in recomandarea alimentelor cu durata scurta de stationare in stomac sau evitarea celor cunoscute ca stimulante ale secretiei gastrice, alaturi de evitarea condimentelor si a dulciurilor superconcentrate.

Protejarea mecanica vizeaza excluderea alimentelor dure, abrazive care traumatizeaza mucoasa, sau a fragmentelor mari datorate unei masticatii deficitare sau a tahifagiei.

Protejarea termica se refera la evitarea ingestiei alimentelor la temperaturi extreme.

Regimul alimentar consta intr-o dieta de crutare, cu o concentratie echilibrata in principii alimentare, predominand proteinele de origine animala. In general sunt recomandabile carnea slaba rasol, branzeturile proaspete, iaurtul, pastele fainoase si legumele fierte. Laptele s-a dovedit a stimula secretia acida datorita calciului si proteinelor. Din contra, pranzurile bogate, grasimile, condimentele, rantasurile, dulciurile concentrate, bulionul de carne, bauturile alcoolice, ceaiul concentrat, cafeaua si bauturile fierbinti provoaca disconfort si trebuie evitate.

Medicamentele ulcerigene ca aspirina, indometacina si alte medicamente antiinflamatorii nesteroidiene-evitate.

Terapia medicamentoasa:

Tripla terapie este des utilizata si in cazul infectiilor HP la copil. Sunt deja consacrate o serie de asocieri medicamentoase, insa mai persista o serie de neclaritati legate de dozele utilizate si durata optima de administrare a acestora, punand in balanta rata de eradicare si incidenta reactilor adverse.

Rate mai mari de eradicare insa grevate de reactii adverse mai severe si mai numeroase ale terapiilor de lunga durata, fac ca schemele de tripla terapie prescrise pentru o durata mai scurta de timp, cu care se obtin eradicari mai putine insa cu reactii adverse tolerabile, sa fie preferate in pediatrie, complianta pacientului fata de acestea fiind mult mai buna.

Un alt aspect care mai constituie o problema spinoasa in pediatrie este balanta doza/durata terapiei. Beneficiul dozelor mari care, cel putin teoretic, asigura concentratii tisulare si umorale eficiente (expectate ca generatoare a unor rate crescute de eradicare) paleste in fata lipsei, uneori aproape totale, de complianta a pacientilor, care acuza reactii adverse cu o intensitate greu tolerabila.

Dozele utilizate sunt:

  • Ampicilina 100 mg/kgc/zi in 3 doze;
  • Amoxicilina 20-25-50 mg/kgc/zi in 3 doze;
  • Claritromicina 15 mg/kgc/zi in 2 prize;
  • Metronidazol 15-20 mg/kgc/zi in 3 doze.

Controlul secretiei:

Blocantii pompei de protoni:

  • omeprazol – 0,7-3,3 mg/kg c/zi;
  • esomeprazol;
  • pantoprazol;
  • lansoprazol.

Inhibitorii receptorilor H2:

  • Cimetidina 20-40 mg/kgc/zi;
  • Ranitidina 2-4 mg/kgc/zi;
  • Famotidina 1-1,5 mg/kgc/zi.

Controlul secretiei acide si cresterea apararii mucoasei:

Tamponarea aciditatii - Antiacide- Hidroxid de aluminiu si Mg - 30 ml/1,73 m patrat sau1-2 ml/kgc/doza,la 1 ora dupa mancare si inainte de culcare.

Citoprotectie:

Misoprostol, Emprostil, Sucralfat 250 mg de 4 ori /zi la sugar, 0,5-1 g de 4 ori pe zi la copilul mare.

Stimularea barierei protectoare:

Bismut coloidal 30 ml de 4 ori pe zi la copilul peste 10 ani; 480 mg bismut/1,73 m2/zi.

Articole Similare:

Indicii: ,
Ultima actualizare: luni, 15 aprilie, 2013, 9:06 Afisari: 215

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>