Prima Pagina » Sanatate A-Z » Medicina Interna » Gastritele Cronice

Gastritele Cronice

Cercetarile facute cu ajutorul sondei de biopsie aspiratoare au aratat ca numai o treime din populatia adulta are o mucoasa gastrica normala, in timp ce doua treimi prezinta leziuni mai mult sau mai putin evidente de gastrita. Dintre cei care au leziuni, la o buna parte nu exista nici o manifestare clinica, fapt ce demonstreaza ca leziunile gastrice pot evolua foarte mult timp latent. Pentru aceste motive, unii autori prefera denumirea de gastropatie cronica.

Simptome

Simptomatologia fiind variabila, au fost incercate diferite clasificari ale gastritelor cronice. Astfel au fost impartite in hiperacide si hipoacide, in gastrite hiperstenice si hipostenice, in gastrite hipertrofice si atrofice. Studii recente de histopatologie tind sa demonstreze ca exista o singura gastrita cronica cu stadii evolutive, initial fiind hipertrofica si mai tarziu ajungand la gastrita atrofica.

La inceput, gastrita cronica se manifesta prin dureri epigastrice de intensitate variabila, fara orar fix, cu evolutie capricioasa. Durerea apare de obicei dupa mese mai condimentate, dupa acrituri, dupa alcool, dupa alimente greu digerabile. Se insoteste de pirozis si de balonari postprandiale; mai rar apar varsaturi dupa mese, bolnavul fiind partial usurat.

Examenul obiectiv scoate in evidenta o limba saburala si sensibilitate a epigastrului la palpare. Examenul sucului gastric arata mucus crescut cantitativ, iar gradul de aciditate este normal sau crescut.

Radiologic pot fi gasite pliuri gastrice mai ingrosate si neregulate. Gastroscopia releva o mucoasa hiperemiata si edematiata, presarata cu mici pete hemoragice si, uneori, cu mici eroziuni.

Mai tarziu, pe masura ce boala evolueaza, pacientii devin astenici, palizi, durerile si pirozisul apar mai rar si sunt atenuate; pofta de mancare scade, apar greturi si senzatia de plenitudine gastrica si de satietate rapida. Uneori, se iveste si diareea cu scaune de tip putrefactie.

Examenul obiectiv

Limba este lucioasa, papilele sunt atrofiate, abdomenul meteorizat sau excavat, cu epigastrul sensibil la palpare. Secretia gastrica tinde spe hipoaciditate, pana la anaciditate. Examenul radiologic deceleaza o mucoasa cu pliuri sterse si stomacul are o evacuare incetinita. Gastroscopia arata o mucoasa neteda, sidefie, pe toata suprafata sau numai “in placarde”.

Evolutie

Evolutia este lenta (uneori mai rapida) spre forma atrofica, adesea insotita de anemie.

Complicatii

Complicatiile mai frecvente sunt: enterocolita cronica cu diaree gastrogena, anemia feripriva, leziunile de perigastrita.

Diagnostic

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe tabloul clinic si pe examenele sucului gastric, examenul radiologic, gastroscopie si in special pe biopsia de mucoasa gastrica.

Tratament

Tratamentul profilactic consta, in primul rand, intr-o sustinuta munca de educatie sanitara in vederea realizarii unei corecte igiene alimentare. Mesele sa fie luate la ore regulate, sa se evite servirea meselor in conditii de conflicte neuropsihice, sa fie inlaturat obiceiul de a nu lua masa de dimineata. Se vor evita abuzurile de alcool, cafea si tutun, mai ales acestea sa nu fie consumate pe stomacul gol. Se va indeparta obiceiul de a condimenta nociv mancarurile si de a se folosi prajelile la prepararea culinara. Ingrijirea danturii are un important rol profilactic. Gastritele acute vor fi tratate precoce si cu multa atentie, pentru ca prin neglijarea si repetarea lor sa nu se cronicizeze boala.

Tratamentul curativ este de lunga durata si la baza lui va sta regimul dietetic. Acesta trebuie sa aiba in vedere crutarea mecanica, termica si chimica a mucoasei gastrice. Vor fi indepartate din alimentatie condimentele, saraturile, acriturile, branzeturile fermentate, prajelile si rantasurile, alimentele excitante (ceapa, usturoiul, cafeaua, cacaoa, ciocolata, ceaiul rusesc si orice fel de bautura alcoolica). Fumatul va fi suprimat. Dieta va fi mai severa la ineput, apoi din ce in ce mai permisiva, asigurandu-se nevoile calorice, echilibrul principiilor alimentare, vitaminele si sarurile minerale.

Tratamentul medicamentos se bazeaza in primul rand pe alcaline si pansamente gastrice (hidroxid de aluminiu coloidal, carbonat de calciu, caolin, bismut subnitric). La acestea se pot adauga antispasticele in formele hiperstenice, iar pentru cei cu hipoaciditate sau cu anaciditate se vor recomanda preparate cu acid clorhidric si pepsina si fermenti pancreatici.

In toate situatiile sunt binevenite tranchilizantele si sedativele, in doze moderate. In tratamentul gastritelor cronice dau rezultate bune agentii fizici: comprese alcoolizate, raze ultrascurte, ultraviolete.

In general tratamentul medicamentos, urmareste protejarea mucoasei gastrice sau corectarea unor deficiente. Se administreaza antiacide, mai mult decat pansamente gastrice, chiar cand secretia de acid clorhidric este scazuta. Sunt utile preparatele Muthesa, echivalentul Galogelului, Metoclopramida (Reglan, Primperan) si Sulpirida (Dogmatil) deoarece favorizeaza evacuarea gastrica, fara spasm sau atonie si combat si refluxul biliar.

Varsaturile se combat cu Metoclopramida si supozitoare de Emetiral sau cu Torecan. La bolnavii anxiosi se administreaza sedative si tranchilizante ca: Diazepam, Rudotel, Hidroxizin (3 comprimate pe zi). Pentru combaterea unor carente se folosesc glutamat feros (Glubifer 3 drajeuri pe zi), Vitamina C, B6, Acid folic si Vitamina B2, in atrofia gastrica din anemia pernicioasa.

Tratamentul balnear se recomanda in afara perioadelor de acutizare, si va fi diferentiat dupa gradul de aciditate a sucului gastric. In formele cu hiperaciditate se recomanda statiunile Sangeorz, Slanic-Moldova, Bodoc, iar in formele cu hipoaciditate, rezultate mai bune se obtin la Covasna, Slanic-Moldova, Zizin, Borsec.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 25 ianuarie, 2013, 14:36

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *