Prima Pagina » Sanatate A-Z » Chirurgie Generala » Gusa Cervico-Mediastinala

Gusa Cervico-Mediastinala

Gusa Cervico-Mediastinala

Este o forma anatomo-clinica rara, in medie 5% din cazuri. Elementul definitoriu este dependenta de pediculii vasculari cervicali (pediculul cervical inferior).

Fiziopatologie 

Gusa cervico – mediastinala este o „ectopie castigata” cauzata de factori mecanici. In primul rand, formatiunea mult marita actioneaza prin greutatea sa slabind si dislocand structurile anatomice invecinate care cedeaza la nivelul zonei cu rezistenta mica, reprezentata de apertura toracica superioara. La un moment dat, intervin si alti factori care contribuie la migrarea gusii: presiunea negativa intratoracica, compresiunea exercitata de musculatura cervicala, deglutitia. Crosa aortei si ramurile sale actioneaza ca un obstacol determinand migrarea spre dreapta a formatiunii. Fiind situata in mediastinul anterior, inconjurata de unele structuri inextensibile (coaste, stern, clavicule), continuarea cresterii sale determina compresiuni traheale, esofagiene, vasculare si/sau pulmonare. Compresiunea traheo-esofagiana poate fi importanta din cauza pensarii acestor organe intre formatiune si coloana vertebrala.

Morfopatologie

Gusa poate fi predominant cervicala sau predominant mediastinala. Originea ei poate fi dintr-unul sau ambii lobi, iar vascularizatia este tributara pediculului tiroidian inferior. Rareori, este localizata in mediastinul posterior. Fiind rezultatul unei evolutii indelungate. Macro- si microscopic poate fi: nodulara, adenomatoasa, chistica si/sau fibroasa.

Diagnostic

Anamneza poate releva falsa diminuare sau disparitie spontana a unei gusi cervicale. Poate fi complet asimptomatica sau prezinta semne generale determinate de rasunetul functional (hipo- sau hipertiroidie) si/sau semne de compresiune mediastinala. La examenul local, formatiunea se deceleaza suprasternal in timpul deglutitiei prin manevra Valsava.

Radioscopia toracica evidentiaza formatiunea mediastinala anterioara, mobila cu deglutitia. Scintigrafia cu  131I stabileste diagnosticul de organ si de tip anatomo-functional. Tomografia computerizata este un examen important pentru stabilirea rapoartelor de vecinatate, iar angiografia identifica sursa de vascularizatie si exclude un anevrism de aorta.

Diagnosticul  diferential include: adenopatiile mediastinale, cancerul bronho-pulmonar, tumori timice, mediastinale. Prezenta disfagiei impune esofagografia baritata pentru excluderea altor cauze de stenoza esofagiana.

Complicatii

Sunt aceleasi ca si in cazul gusilor „normal situate”, cea mai de temut fiind obstructia traheala acuta prin marirea brusca a gusii printr-un accident hemoragic, traheostomia fiind ineficienta.

Tratament

Tratamentul chirurgical este singurul capabil sa rezolve cazul. Este contraindicat la varstnici, la cei cu insuficienta cardiaca si/sau respiratorie, alte neoplazii, deoarece interventia este de mare amploare. Pentru gusile mari se impune abordul combinat cervico-mediastinal (sternotomie mediana) sau cervico-toracic (toracotomie) in cazul gusilor mediastinale posterioare.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 29 martie, 2013, 14:35 Afisari: 37

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *