Prima Pagina » Corpul Uman » Genetica » Hartile Cromozomale

Hartile Cromozomale

Determinarea frecventei crossing-over-ului si a linkage-ului si, implicit a distantelor dintre diferitele gene din acelasi grup de linkage, a permis sa se elaboreze hartile cromozomale (harti genetice), adica reprezentarile grafice ale cromozomilor cu indicarea pozitiei relative a genelor linkage (a markerilor genetici), constituente. Pentru aceasta s-a incercat sa se stabileasca distanta existenta intre diferite gene, utilizandu-se ca unitate de masura frecventa cu care se manifesta fenomenul de crossing-over, deci frecventa cu care apar organismele recombinate.

Procentul de crossing-over in cadrul unei perechi de cromozomi depinde de distanta dintre gene. Aceasta porneste de la rationamentul logic ca daca genele de pe acelasi cromozom sunt plasate mai departe una de alta, posibilitatea manifestarii crossing-over-ului este mult mai mare decat daca sunt alaturate.

Pentru intocmirea hartilor cromozomale se foloseste deci analiza genetica, care consta in efectuarea de hibridari intre indivizi diferiti din punct de vedere genetic si studierea descendentei la mai multe generatii. In acest fel se determina atat grupele de linkage, cat si frecventa crossing-over-elor, adica distanta dintre gene.

Hartile cromozomiale constituie reprezentarea grafica a cromozomi-lor si a genelor care alcatuiesc diferite grupe de linkage, gene plasate in cromozomi la distante relative, exprimate in procente de recombinare.

O alta metoda pentru intocmirea hartilor cromozomiale la unele diptere (D. melanogaster) este metoda studiului citologic al cromozomilor uriasi (politeni).

Cromozomii uriasi sunt de 150 de ori mai lungi decat cromozomii metafazici. Ei sunt formati dintr-un mare numar de cromatide paralele, datorita unei replicari succesive ale cromozomilor fara ca aceasta sa fie urmata de separarea cromatidelor. Fenomenul poarta denumirea de politenie. Deci, celulele glandelor salivare care contin cromozomii politeni raman in profaza si ca urmare nu se mai divid.

Prin colorare, de-a lungul cromozomilor politenici se disting benzi (intunecate) si interbenzi (luminoase).

Cromozomii uriasi de la D. melanogaster prezinta circa 5.000 de astfel de benzi, cu o morfologie caracteristica si o pozitie constanta.

Studiul comparativ a numarului, morfologiei si pozitiei benzilor din cromozomii uriasi de la musculite de otet normale si diferitele mutante au aratat ca intre pozitia genelor pe cromozomi si distributia benzilor exista o corelatie directa. Cercetarile mai recente au aratat ca numarul de gene de la D. melanogaster este de circa 5.000, ceea ce corespunde cu numarul de benzi din cromozomii politenici. Aceste observatii au contribuit la alcatuirea hartii citologice la D. melanogaster. Aceasta a permis gasirea unui suport celular localizarii genelor in cromozomi.

Primele harti cromozomale au fost realizate de MORGAN si colab. inca din anul 1920, la Drosophila si la Zea mays, specii cu insusiri genetice foarte adecvate acestui scop. Rezultatele notabile in stabilirea grupelor de linkage si constituirea hartilor cromozomale sunt cunoscute la tomate, grau, orz, gura leului si in ultimul timp si la om.

La arbori, intocmirea hartilor cromozomale ramane o problema deschisa, deoarece identificarea genelor marker si verificarea segregarii mutantelor in descendenti prin metoda hibridarilor sunt greu de analizat. In plus, in cazul arborilor intervin complicatii din cauza frecventei mari a sistemelor poligenice. Problema nu este totusi de nerezolvat daca, de exemplu, se vor putea gasi markeri fenotipici si se vor desfasura studii la specii cu forme si varietati distincte sau interhibride, cum ar fi molidul, pinul silvestru, stejarul sau, intr-o masura mai mica, bradul, fagul s.a.

Teoria cromozomiala a ereditatii a avut si are importante aplicatii practice. Aceste cunostinte sunt importante in alcatuirea programelor de ameliorare a soiurilor de plante si a raselor de animale. Astfel, printr-o alegere judicioasa a genitorilor se obtin hibrizi la care, in urma fenomenului de recombinare genetica apar noi combinatii de gene, creandu-se posibilitatea selectionarii unor forme utile pentru practica.

Prin cunoasterea hartilor cromozomiale, a devenit posibil transferul anumitor cromozomi sau segmente cromozomiale de la un soi la altul, sau chiar de la o specie la alta. In acest fel s-au transferat gene utile pentru procesul de ameliorare a plantelor si animalelor (ex. tranferul rezistentei la rugini de la speciile salbatice la grau).

Elaborarea hartilor cromozomiale la om prezinta importanta pentru studiul maladiilor ereditare.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 21 decembrie, 2012, 12:43

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *