Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Hepatita virala A boala infectioasa

Hepatita virala A boala infectioasa

Hepatita virala A este o maladie infectioasa, acuta din grupul infectiilor intestinale si antroponoze, provocata de virusul hepatic A, care patrunde in organismul uman pe diverse cai, manifestandu-se clinic prin fenomene de intoxicatie generala, dereglari ale tractului digestiv, in deosebi ale functiei ficatului, precum si a altor sisteme, fiind insotite sau nu de aparitia icterului.

Prima lucrare despre aceasta maladie in Romania a fost publicata de profesorul I. Drobinski inca in 1957. Peste cativa ani au fost studiate mai detaliat formele atipice ale HVA de noi (C. Andriuta).

HVA este provocata de un virus cu dimensiunile de 27-30 nm din grupul enterovirusurilor, care se pastreaza destul de indelungat la temperaturi joase.

Virusul A este viabil la actiunea acizilor, eterului; se pastreaza destul de indelungat in apa, produse alimentare, pe obiectele din mediul ambiant. Iradierea cu raze ultraviolete distruge virusul intr-un minut. El suporta temperatura de +60°C timp de o ora, insa la temperatura de fierbere (+100°C) se inactiveaza in 5 min. Este sensibil la actiunea diferitor dezinfectand in concentratii obisnuite.

HVA se inregistreaza mai frecvent la copii, adolescenti si tineri pana la 30 ani. In randurile copiilor preponderent se intalneste la varsta de 3-7 ani. Maladia se depisteaza pe parcursul intregului an, insa morbiditatea ei sporeste evident in lunile de toamna si inceput de iarna. In acest timp in colectivele de copii HVA poate decurge sub forma de eruptii.

Sursa de infectie in aceasta patologie o constituie omul bolnav cu diferite forme clinice, indeosebi cu cele atipice (fruste, anicterice, subclinice si inaparente). De mentionat, ca bolnavii elimina virusul in mediul ambiant preponderent prin materiile fecale. Concentratia virusului in materiile fecale ale pacientilor este cea mai sporita in ultimele zile a perioadei de incubatie, in perioada preicterica si prima saptamana de la aparitia icterului.

HVA se transmite de la omul bolnav la cel sanatos ca si alte infectii intestinale. Molipsirea poate avea loc prin contact direct cu sursa de infectie (la ingrijirea bolnavului, la datul mainii cu el) si prin contact indirect, adica prin contact cu obiectele folosite de pacient (vesela, lenjerie de corp, lenjerie de pat, alte obiecte). Copiii in colective (crese, gradinite, orfelinate, internate, scoli) deseori se molipsesc prin intermediul jucariilor infectate.

O mare importanta in raspandirea HVA o au copiii din colectivele cu forme subclinice, inaparente (cand lipsesc semnele de boala) sau fruste, anicterice (cand semnele maladiei sunt slab pronuntate), nefiind depistati si izolati la timp. HVA se mai poate de numit si boala mainilor murdare, deoarece virusul de pe mainile murdare deseori nimereste pe alimente, adica omul sanatos se mai poate molipsi si pe cale alimentara.

Un pericol deosebit in atare situatie il joaca persoanele care lucreaza in colectivele de copii prescolare, scolare, orfelinate, camine studentesti, cazarme ostasesti, in intreprinderi alimentare etc. De mentionat, ca alimentele si produsele alimentare mai pot fi infectate si prin intermediul mustelor. Daca materiile fecale contin virusul hepatic A, el prin intermediul mustelor va fi deplasat pe alimente.

Rosiile, castravetii, ridichea si alte legume vor fi infectate cu virusul hepatic A, daca ele sunt crescute in straturi ingrasate cu baligar, ce contine si fecale umane. Totodata, legumele se mai pot contamina in timpul udatului, daca apa este infectata cu acest virus. Laptele si produsele lactate vor fi contaminate de virusul hepatic A prin intermediul mainilor murdare in timpul mulsului vacilor sau la spalarea galetilor, bidoanelor cu apa infectata.

Cu alte cuvinte agentul patogen al acestei maladii mai poate fi transmis si pe cale hidrica (acvatica). Apa potabila se contamineaza prin virusul hepatic A la scurgerea ei din conductele de canalizare in cele de apeduct; la scurgerea apelor de la ploile torentiale, care spala solul si closetele, nimerind in bazinele acvatice sau in fantanile neamenajate. De mentionat, ca epidemiile hidrice de HVA se caracterizeaza printr-un numar masiv de imbolnaviri, micsorandu-se brusc dupa luarea masurilor antiepidemice adecvate si eficiente.

Virusul HVA, nimerind in organismul uman pe diverse cai, ajunge in tractul digestiv, unde se multiplica in intestinul subtire. Din el, pe cale limfatica ajunge in sange, apoi in ficat, unde se multiplica mai evident, afectand celulele hepatice si provocand maladia propriu-zisa.

HVA se incepe, de regula, acut, dupa perioada de incubatie, care variaza intre 7 si 50 zile, mai frecvent 15-30 zile. Dupa tabloul clinic se subdivizeaza in mai multe forme: tipice (icterice) si atipice (fruste, anicterice, subclinice si inaparente); usoare, semigrave, grave si foarte grave (necroza hepatica acuta – NHA); acute si trenante.

In HVA mai frecvent se intalnesc formele atipice, usoare, semigrave si acute, iar portajul de virus A si formele cronice de majoritatea autorilor ce au abordat aceasta problema sunt negate. In evolutia formei icterice de HVA se subdivizeaza perioadele: de incubatie (care s-a mentionat), priecterica (prodromala) si icterica. In ultima se disting stadiile: de crestere a icterului, de stare (apogeu, cand icterul este mai exprimat), de declin si de convalescenta.

In perioada preicterica de HVA se intalnesc: sindromul gripal, dispeptic, asteno-vegetativ si mixt sau combinat. Durata acestei perioade mai frecvent se mentine 3-7 zile. Ea cuprinde simptomatologia pana la aparitia icterului pe sclere si mucoase. Se caracterizeaza prin manifestari de intoxicatie cu ascensiuni termice pana la 38-39°, simptome catarale, dispepsice, uneori neuropsihice. Cu 1-2 zile inainte de aparitia icterului, urina capata o culoare mai intunecata, scaunul – o culoare surie.

Chiar de la debutul maladiei in aceasta perioada se determina la toti bolnavii ficatul marit in volum, iar la o parte si splina. De mentionat, ca anume in aceasta perioada bolnavii prezinta cel mai mare pericol pentru persoanele sanatoase inconjuratoare. De acea, la aparitia primelor simptome clinice e necesar de chemat medicul la domiciliu pentru a diagnostica maladia si a izola pacientul in sectiile de boli infectioase.

Perioada icterica se caracterizeaza prin aparitia icterului la inceput pe sclere si mucoase, apoi pe piele, care evolueaza de la cateva zile pana la o saptamana. Dupa aparitia icterului in formele usoare ale maladiei unele semne clinice, care se intalneau in perioada preicterica se diminueaza sau dispar. La pacienti dispare greata, voma, apare pofta de mancare, se normalizeaza temperatura, mentinandu-se mai indelungat senzatia de greutate in rebordul costal drept. In formele mai grave, care in HVA se intalnesc rar, icterul poate deveni intens, semnele dispepsice si de intoxicatie se mai pastreaza inca cateva zile.

Perioada icterica dureaza in medie 7-15 zile, avand stadiile de crestere, stare si descrestere a icterului (declin). Ultimul se caracterizeaza prin disparitia simptomelor, inclusiv prin micsorarea ficatului in volum, a intensitatii icterului si diminuarii indicilor de laborator.

Perioada de convalescenta se caracterizeaza prin disparitia completa a icterului, revenirea ficatului la dimensiuni normale, normalizarea culorii scaunului si a urinei, recastigarea treptata a puterii fizice. Dupa cum s-a mai mentionat, pe tot parcursul procesului se disting formele acute de HVA (pana la 3 luni) si subacute sau trenante (intre 3 si 6 luni). Formele cronice in HVA, de regula nu se dezvolta.

In forma frusta (stearsa) se intalneste un subicter scleral de scurta durata. Alta simptomatologie este slab exprimata si de o durata mai scurta decat in forma icterica usoara a bolii, la toti pacientii depistandu-se ficatul marit.

In forma anicterica de HVA lipseste definitiv icterul. Celelalte simptome se intalnesc mult mai rar, avand o durata mai scurta decat in forma frusta, iar ficatul fiind moderat marit in volum la 95-98% pacienti. In forma subclinica de HVA lipsesc completament simptomele clinice, inclusiv si marirea ficatului, ramanand usoare modificari morfologice ale lui si o marire moderata a activitatii unor enzime si izoenzime de o scurta durata (1 -2 saptamani).

In ultimii ani se mai subdivizeaza si forma inaparenta de HVA, care se caracterizeaza prin lipsa definitiva a semnelor clinice si morfologice, insa la pacienti in sange apare o seroconversi specifica, ce confirma infectarea cu virusul A.

De mentionat, ca un rol important in diagnosticul formelor atipice si mai cu seama a celora subclinice si inaparente il au investigatiile de laborator. Ultimele se depisteaza in focare (colective, familii) de HVA, utilizand obligatoriu controlul biochimic si serologic al contactantilor.

Diagnosticul si tratamentul bolnavilor cu HVA se efectueaza in sectiile de boli infectioase. Una din conditiile principale ale tratamentului eficace este respectarea dietei (dieta nr.5 dupa Pevzner) si repaosul la pat.

Dupa externare convalescentii de HVA vor fi dispensarizati de medicul infectionist de la policlinica teritoriala timp de 3 luni. Convalescentii vor fi examinati clinic si prin metode de laborator. O mare importanta in aceasta perioada o are respectarea regimului dietetic.

Din ratia alimentara se exclude carnea de porc, oaie, gasca, rata, peste gras, carnea si pestele afumat, prajit, bucatele fripte si picante, (frigaruile, jambonul, carnateii, mititeii etc). De asemenea se interzic orice alimente prajite sau conservate, sosurile picante (cu hrean, mustar, otet, piper), unele legume (ridichea, spanacul, usturoiul si ciupercile), varza murata, castravetii si rosiile murate sau marinate, ciocolata, cacaua, cafeaua. Se mai interzic categoric bauturile spirtoase, inclusiv berea. Se limiteaza bulionurile si supele de carne, smantana, frisca si galbenusul de ou (cel mult se consuma de 1 -2 ori in saptamana), untul (50-70 gr. de asemenea 1-2 ori in saptamana), crenvurste din carne de vita, carnat dietetic – fiert (de trei ori in saptamana).

Se recomanda carnea de vita, gaina, iepure de casa, care va fi consumata numai fiarta, inabusita dupa fierbere, tocata si preparata la aburi. Se mai recomanda produsele lactate (branza de vaca scoapta, lapte acru, iaurt); produse vegetale (fructe, citrice, legume, ulei); dulciuri (zahar, dulceata, gem, miere); bucate din diferite crupe (de hrisca, orez, ovas etc); salata de legume (sfecla, morcov, cartofi).

Din bauturi se recomanda compoturi din fructe crude sau uscate, bautura de macies, sucuri de fructe si diferite ape minerale.

Masurile de profilaxie constau in primul rand in depistarea la timp a sursei de infectie, bolnavii depistati vor fi spitalizati in sectiile de boli infectioase. Dupa spitalizarea bolnavului in camera sau apartament se va efectua o dezinfectie terminala.

Persoanele care au fost in contact cu bolnavul se vor afla sub o supraveghere medicala timp de 35 de zile. Contactantii pe parcursul acestui timp vor fi supusi controlului medical clinic si laboratoric in scop de depistare a formelor atipice de HVA.

O mare importanta in profilaxia HVA are respectarea cu strictete a regulilor de igiena personala (spalarea manilor cu sapun dupa frecventarea veceului si inainte de masa), spalarea riguroasa a fructelor si a legumelor si oparirea lor inainte de consum, intrebuintarea pentru baut a apei fierte, combaterea mustelor si prevenirea contactului lor cu produsele alimentare. E necesar de respectat regulile de protectie sanitara a surselor acvatice.

Un rol important in combaterea HVA il au masurile organizatorice legate de colectivele de copii (gradinite, scoli, internate, orfelinate etc). In caz de HVA in institutia prescolara se interzice timp de 35 zile din momentul izolarii ultimului copil bolnav, transferarea copiilor in alte grupe sau gradinite. Daca in colectivitatea data apar mai multe cazuri de boala se instaleaza carantina, se interzice frecventarea gradinitei, iar copiii se vor afla la domiciliu, fiind supravegheati de parinti si medicul de familie.

Daca apar mai multe cazuri de HVA in scoli, copiii vor fi supravegheati de personalul medical al scolii. Ei vor veni la scoala cu stergar individual, cana sau pahar, alte aspecte individuale. E posibila interzicerea temporara a alimentarii copiilor in cantina scolii. In colectivele prescolare si scolare se va intensifica regimul de dezinfectie curenta. Medicina contemporana dispune de un vaccin eficient in combaterea HVA, insa in Romania din cauza lipsei de mijloace financiare, el inca nu se aplica.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 13 iunie, 2019, 14:59

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *