Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Hepatita virala E

Hepatita virala E

Hepatita virala E

Transmitere

Virusul acestei hepatite se transmite mai frecvent pe cale acvatica, si ea se atirna la grupul infectiilor intestinale. Maladia de obicei se incepe lent, dupa o perioada de incubatie cu durata de circa 30 zile, variind intre 14-50 zile.

Manifestari

Durata perioadei preicterice alcatuieste 4 zile, variind 1-9 zile. Pentru ea mai caracteristic e sindromul dispepsic, deseori insotit de dureri in regiunea rebordului costal drept si regiunea epigastrala, ce ating uneori o intensitate mare, fiind in unele cazuri primele simtome in debutul acestei maladii, in acesta perioada temperatura este normala, spre deosebire de HVA, rar (circa 10%) ea este marita, nedepasind 38°.

Dureri in articulatii si eruptii cutanate lipsesc. La 15% din pacienti primele semne de boala sint: aparitia urinei intunecate, a scaunului auriu si a icterului. De regula, in aceasta perioada se maresc dimensiunile ficatului, citeodata si a splinei. Dupa aparitia icterului starea bolnavilor nu se imbunatateste, se mentine ori chiar se intensifica sindromul dispepsic insotit de aceleasi dureri abdominale cu o durata in mediu de 6 zile. Febra si pruritul cutanat se observa rar. Icterul cutanat se afla in crestere timp de 2-3 zile, mai rar pina la 10 zile, atinging o intensitate evidenta, in aceasta perioada ficatul este marit aproape la toti pacientii, splina – la o patrime din ei.

Semne clinice

Ficatul la palpatie este mai des dureros. Durata simptoamelor de intoxicatie tine 3-6 zile, dintre care slabiciunile generale se pastreaza mai indelungat. Icterul este observabil timp de 1-3 saptamini, in mediu 14 zile. La o parte mica de bolnavi (5-6%) icterul cutanat se mentine timp de 4-6 saptamini. Aproape la toti dintre ei este observat pruritul cutanat fara de intoxicatie si se dezvolta forma colestatica de hepatita. Mai des maladia decurge sub forma usoara si semigrava, insa la femeile gravide forma grava se intalneste aproape la o treime. La ele HVB se poate complica cu NHA, cere de care mai multe ori se termina letal, intre gravide letalitatea la HVB variaza 5-16%.

Diagnostic

Diagnosticul HVE se confirma, luand in consideratie particularitatile clinice mentionate mai sus, datele epidemiologice si de laborator. Din anamneza epidemiologica se precizeaza daca bolnavul nu este legat cu un focar de HV de natura hidrica, se stabileste caracterul exploziv al morbiditatii de aceasta maladie, varsta bolnavilor (15-29 ani), raspindirea ei slaba in focarele de familie, indicii sporiti de letalitate in legatura cu aceasta maladie la gravide. Se mai precizeaza, daca astfel de pacienti n-au fost supusi la diverse manipulatii medicale, timp de 45-180 zile pina la molipsire.

In perioada preicterica a HVB se va majora activitatea fermentilor sangvini, in acelasi numar si ALAT, iar in cea icterica se va mari si indicele bilirubinei. La acesti bolnavi nu se vor fixa in sange HBsAg, anti-HBc IgM, DAg, anti-delta IgM, anti-HAV IgM, anti-HAC. Adica diagnosticul se poate confirma prin excluderea HVA, HVD, HVB si HVC prin metode de laborator.

Pe parcursul diagnosticarii HVB este nevoie de diferentiat cu HVA, gastrita, pancreatita, colecistita, ulcerul duodenal, cholelitiaza, leptospiroza, mononucleoza infectioasa, cu alte hepatite atat acute, cat si cronice.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 22 martie, 2013, 14:55 Afisari: 226

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *