Hipertensiune Arteriala

Termenul medical de hipertensiune arteriala este definita prin cresterea anormala, permanenta sau paroxistica, a tensiunii arteriale in repaus total.

Simptomele hipertensiunii arteriale:

Clasic se deosebesc trei stadii de hipertensiune arteriala:
Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza ascendentei ereditare hiperten­sive, aparitiei unor puseuri tensionale trecatoare si a unor teste care stabilesc cres­terea anormala a presiunii arteriale, comparativ cu normalul. Cel mai cunoscut este testul presor la rece, care este pozitiv cand, introducand mana in apa la 4° C, valorile tensiunii arteriale cresc cu peste 40 mm Hg.

Stadiul de hipertensiune intermitenta, caracterizat prin perioade de hiperten­siune, fara alte semne clinice, alternand cu perioade normale.

Stadiul de hipertensiune permanenta: in peste 90% din cazuri, hipertensiunea arteriala este depistata in acest stadiu. Dupa manifestari se deosebesc:
Forma benigna, care evolueaza progresiv si se caracterizeaza prin:

• semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase si rigide, puls bine batut;
• semne de fragilitate capilara; diverse manifestari hemoragice (epistaxis, metroragii, uneori hematemeze, hemoragii retiniene etc);
• semne cerebrale: cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire, ameteli, oboseala, astenie, insomnie, tulburari de memorie si concentrare, modificari de caracter, frecvent tulburari de vedere (muste zburatoare, vedere incetosata); ce­falee cu caracter pulsatil, ameteala, tulburarile de vedere si tulburarile trecatoare de constienta si de limbaj sunt cele mai frecvente tulburari functionale, comune tu­turor formelor de hipertensiune; – furnicaturi la nivelul extremitatilor, ameteli, senzatia de deget mort;
• examenul inimii releva subiectiv palpitatii, dureri precordiale, diferite grade de dispnee, iar obiectiv, semne de marire a inimii stangi (hipertrofie si digitatie);
• radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
• in ultimul stadiu al formei benigne r care se instaleaza dupa multi ani de evolutie – apar complicatii: insuficienta cardiaca stanga sau totala, cardiopatie ischemica, complicatii cerebrale sau renale.

Forma maligna are o evolutie rapida si o mortalitate ridicata. Poate fi maligna de la inceput sau se poate maligniza pe parcurs. Valorile tensionale sunt mari, in spe­cial cea diastolica depasind 130 mm Hg, rezistente la tratament. Starea generala este alterata rapid (astenie, slabire, paloare, cefalee intensa), fundul de ochi este grav si precoce alterat, complicatiile apar de timpuriu, in special insuficienta renala ( progresiva si ireductibila.