Prima Pagina » Sanatate A-Z » Endocrinologie » Hipertiroidismul si Boala Basedow

Hipertiroidismul si Boala Basedow

Hipertiroidismul si Boala Basedow

Definitie

Hipertiroidismul este consecinta producerii anormale de hormoni tiroidieni.

Incidenta

Incidenta hipertiroidismului este mai ridicata in regiunile cu gusa endemica. Boala Basedow este o afectiune relativ frecventa care poate sa apara la orice varsta insa este mai frecventa in decadele 3 si 4 de viata, frecventa ei fiind mai crescuta la femei. In zonele geografice unde gusa nu este endemica raportul femei barbati este de 7:1 fata de regiunile geografice cu gusa endemica unde raportul este mult mai mic.

Fiziopatologie

In boala Basedow glanda tiroida are un volum crescut difuz, este de consistenta crescuta si bogat vascularizata. Modificarile patologice de la nivelul sau sunt hipertrofia (cresterea volumului) si hiperplazia (cresterea numarului de celule) parenchimului.

Oftalmopatia din boala Basedow se caracterizeaza printr-un infiltrat inflamator la nivelul continutului orbitei (care respecta globul ocular) cu limfocite, plasmocite si mastocite.

Dermopatia din bola Basedow este caracterizata de ingrosarea dermului, acesta fiind infiltrat cu limfocite si mucopolizaharide hidrofile, metacromatice.

Cauze

Numerosi factori pot determina aparitia bolii. Se cunosc imbolnaviri provocate de traume psihice. In astfel de cazuri, punctul de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida, ci centrii nervosi din creier, care stimuleaza productia de hormon hipofizar tiretrop si acesta, la randul sau, incita glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormoni tiroidieni, creand astfel tabloul clinic al tireotoxicozei.

Forme si manifestari clinice

Se cunosc trei aspecte ale hipertiroidismului: hipertiroidismul propriu-zis, caracterizat prin gusa si tireotoxicoza, boala Basedow, avand ca simptome gusa, tireotoxicoza si exoftalmia (proeminenta globilor oculari) si adenomul toxic, in care exista nodului tiroidian si tireotoxicoza, fara modificari oculare.

Debutul hipertiroidismului nu poate fi precizat in timp. Manifestarile de inceput – astenie, insomnie, nervozitate, scadere in greutate – nu sunt specifice bolii. Bolnavul este tratat deseori in mod gresit ca un nevrotic.

Date fiind manifestarile variate ale bolii, St. M. Milcu a descris mai multe etape in evolutia hipertiroidismului. Prima etapa, nevrotica, avand manifestarile mentionate, este urmata de o faza neurohormonala, caracterizata prin excesul de hormon. Faza a treia este dominata de hipersecretie de hormoni tiroidieni. In aceasta perioada apar semnele clinice de tireotoxicoza. Faza a patra – denumita si viscerala – se caracterizeaza prin suferinta diverselor organe (ficat, inima); faza ultima este cea casectica. In prezent, formele grave sunt rare, deoarece boala este tratata la timp.

Simptome

Semnele legate de tireotoxicoza sunt comune celor trei forme clinice – hipertiroidism, boala Basedow si adenomul toxic: pierderea in greutate este rapida si insemnata (10-20 kg in cateva luni), cu toate ca apetitul este exagerat. Scaunele sunt frecvente, diareice. Bolnavul are tremuraturi vizibile ale extremitatilor, care se accentueaza cand tine mainile intinse. Deseori tremura tot corpul. Pielea este calda si umeda, deoarece hipertiroidianul transpira necontenit.

Caracteristice hipertiroidei sunt tulburari cardiovasculare. Tahicardia este importanta, pulsul ajungand la 140 de batai si chiar mai mult/min. Subiectiv se manifesta prin palpitatii si respiratie dificila, la efort. Tahicardia nu se modifica in repaus si nici la efort, ceea ce constituie un criteriu important de diagnostic. Pulsatiile vaselor periferice sunt puternice si vizibile la nivelul gusii – unde sunt insotite de suflu – si la nivelul aortei abdominale. Tulburarile cardiovasculare predomina la batrani. La acestia, fibrilafia atriala este deseori confundata cu o cardiopatie izolata si tratata ca atare. In tireotoxicoza, tensiunea arteriala creste la 180 mm. Hg, iar, valorile minime coboara la 40 – 60 mm Hg.

Bolnavul este intr-o continua stare de agitatie, cu toata starea de oboseala. Este anxios, emotiv si hipersensibil. Starile depresive, tulburarile schizoide sau paranoide sunt frecvent remarcate. Tulburarile nervoase predomina la tineri. Tulburarile musculare constituie un grup important de simpotme. Oboseala musculara este uneori extrema si poate fi insotita de paralizii trecatoare, atrofie grava sau, mai rar, de miastenie grava.

Gusa, constituie unul dintre cele mai caracteristice semne ale bolii Basedow. Tiroida poate fi moale, difuza sau ferma, nodulara, in functie de vechimea gusii. In adenomul toxic, gusa se dezvolta progresiv si este formata dintr-un singur nodul, de consistenta ferma, mai rar din mai multi noduli. La inceput, gusa este dependenta de hormonul tireotrop, dar ulterior devine autonoma, secretand cantitati apreciabile de hormoni tiroidieni. Se complica adesea cu insuficienta cardiaca si fibrilatie atriala.

Exoftalmia este – impreuna cu gusa si tireotoxicoza – un simptom important in boala Basedow. Ea consta in proeminenta globilor oculari, cu deschiderea exagerata a fantei palpebrale. Privirea este fixa, ochii lacrimeaza si vederea este dubla (diplopie). Exoftalmia poate evolua spre forma maligna. Tulburarile oculare se accentueaza si exista riscul de pierdere a vederii.

Dermopatia se manifesta de regula la nivelul partii posterioare a picioarelor fiind denumita mixedem pretibial. Acesta este un fenomen tardiv care apare la aproximativ jumatate din pacienti in stadiul activ al tireotoxicozei si teoretic la toti pacientii cu oftalmopatie.

Dermopatia (manifestari ale tegumentelor si fanerelor) este caracterizata prin:

  • tegumentele sunt catifelate, calde, umede, fine, eritematoase (roseata in special la emotii in regiunea anterioara a gatului si toracelui);
  • uneori este prezent dermatografismul tegumentar;
  • prurit tegumentar;
  • hiperpigmentare la nivelul zonei periorbitare (semnul Jellinek), precum si la nivelul coatelor, mainilor sau hiperpigmentare difuza;
  • vitiligo;
  • alopecie (pilozitatea de la nivelul scalpului este scazuta, fina, foarte friabila);
  • pilozitatea corporala este fina si mult redusa;
  • unghiile se subtiaza, devin moi, friabile si lucioase.

Complicatii

Daca nu se intervine la timp in hipertiroidism, se pot ivi complicati, unele destul de grave. Complicatia cea mai grava este criza de tireotoxicoza, care, din fericire, a devenit rara. Apare la bolnavii cu tireotoxicoza severa, mai ales daca acestia sunt supusi la diverse agresiuni (emotii, interventii chirurgicale, surmenaj). Criza este provocata de tiroidectomie, in special, deoarece in timpul manevrelor pe tiroida se revarsa in sange cantitati mari de hormoni tiroidieni. Criza se manifesta clinic prin intensificarea fenomenlor de tireotoxicoza (tahicardie, hipertensiune, asterie extrema). In astfel de cazuri se instituie tratament de urgenta cu sedative puternice, solutie Lugol si tratament cu Hemisuccinat de hidrocortizon, in perfuzie, sau cu Cortizon acetat administrat i.m.

Diagnostic

Diagnosticul diferitelor forme de hipertiroidism se bazeaza pe semnele clinice descrise si pe o serie de probe de laborator, de valoare inegala. Metodele de investigare a functiei glandei tiroide cuprind: metabolismul bazai, iodemia, iodocaptarea si scintigrama tiroidiana. In hipertiroidism se utilizeaza, in plus, si anumite teste dinamice.

Pana nu demult, examinarea curenta a functiei tiroidiene se facea prin determinarea metabolismului bazai. Aceasta proba masoara consumul de oxigen in conditii bazale.

Hiperfunctia tiroidiana intensifica consumul de oxigen, crescand metabolismul bazai, pe cand hipofunctia tiroidei diminueaza metabolismul bazai. Pentru efectuarea acestui examen, bolnavul trebuie pregatit, in sensul ca, cu o seara inainte, sa stea linistit si sa nu consume proteine si grasimi. Metabolismul bazai se face dimineata pe nemancate. Metabolismul bazai arata valori crescute la hipertiroidieni, dar si la nevrotivi si anxiosi. De aceea se recomanda ca la nevrotici proba sa fie facuta dupa administrarea de sedative. O tehnica moderna si mai exacta de explorare functionala a tiroidei este determinarea in plasma a iodului legat de proteine (iodemia).

Personalul care recolteaza sangele bolnavului trebuie sa stie ca proba nu poate fi efectuata daca, cu o luna inainte, bolnavul a luat substante continand iod (Mexaform, Tiroida, Tiroton). Rezultatele pot fi influentate chiar de iodul continut in substantele de contrast, administrate cu ocazia unor examene radiologice (urografie, colecistografie etc.), chiar cu 1 an inainte.

De asemenea, nu se va intrebuinta iod pentru curatirea seringilor sau la tampoanele pentru dezinfectarea pielii. Iodocaptarea utilizeaza testul captarii de catre tiroida iodului, substanta radioactiva fiind administrata pe cale orala. Exista mai multe variante ale acestui test. Cel mai utilizat este testul la 2 ore (valori normale = 19 ±5) si testul iodocaptarii la 24 de ore (normal = 45%). In hipertiroidism, valorile iodemiei si ale iodocaptarii sunt crescute. Ambele probe necesita o tehnica de lucru si o aparatura mai complicate, fapt pentru care nu pot fi efectuate decat in unitati spitalicesti special dotate. Una dintre cele mai utilizate investigatii in hipertiroidie este proba dinamica a inhibitiei cu triiodotironina (proba Werner).

In mod normal, excesul de hormoni tiroidieni administrati trebuie sa blocheze secretia de hormon tireotrop si, prin urmare, sa scada iodocaptarea. In boala Basedow, acest mecanism este dereglat si Tirotonul nu reuseste sa inhibe centrii nervosi si hipofiza. In consecinta, iodocaptarea nu se modifica.

Investigatiile de laborator in acest caz releva un TSH nedetectabil si valori ale hormonilor tiroidieni crescute T4, T3, Ft4, FT3.

In cazurile mai putin severe, in special atunci cand lipseste oftalmopatia, diagnosticul poate fi mai dificil pentru ca simptomele sunt similare cu ale altor afectiuni. Diagnosticul de hipertiroidie se stabileste in urma investigatiilor de laborator care au o importanta mare in formele moderate ale bolii Basedow coroborate cu examinarea clinica. La palpare tiroida este marita, insa in cazurile in care tiroida are dimensiuni reduse nu trebuie exclus diagnosticul de boala Basedow.

La varstnici tabloul clinic poate fi asociat mai frecvent cu apatie decat cu hiperactivitatea caracteristica bolii iar cresterea activitatii metabolice poate fi redusa. La acesti pacienti predomina manifestarile de miopatie, de asemenea predominand manifestarile cardiovasculare.

Toti pacientii cu insuficienta cardiaca fara o cauza aparenta sau cu aritmii atriale trebuie investigati pentru prezenta tireotoxicozei.

Tratament

Tratamentul hipertiroidismului este de trei feluri: medical, chirurgical si cu radioiod.

Tratamentul medical consta in administrarea de iod sub forma de solutie Lugol (amestec de iodura si potasiu si de iod) sau de antitiroidiene de sinteza, ca de exemplu preparatul romanesc Metiltiouracil. Acesta este larg utilizat in tratamentul hipertiroidismului si este indicat in special in formele usoare de tireotoxicoza si in gusile mici sau in cele difuze. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza are dezavantajul ca dureaza mult (1-2 ani) si ca poate produce reactii se sensibilizare (febra, leucopenie). Antitiroidienele scad sinteza de hormoni tiroidieni, dar totodata stimuleaza formarea in exces a hormonului tireotrop, existand riscul ca in cursul tratamentului sa se produca marirea de volum a gusii.

Tratamentul chirurgical (tiroidectomia subtotala) se aplica in gusile mari si in cele vechi nodulare, care nu mai raspund la tratament medical.

Tratamentul cu iod radioactiv se aplica in cazul gusilor care capteaza iodul. Este indicat indeosebi la hipertiroidienii varstnici. Dozele se dau in functie de marimea gusii.

Principalul efect advers al medicamentelor antitiroidiene este leucopenia. Mult mai rar poate fi prezenta agranulocitoza care poate debuta brusc.

Nu s-au evidentiat efecte carcinogene sau leucemogene ale iodului radioactiv administrat la adulti in doze uzuale pentru hipertiroidie.

Riscurile tiroidectomiei subtotale includ complicatii imediate cum ar fi accidentele anestezice, hemoragiile care produc uneori obstructia cailor respiratorii insotite de afectarea nervului laringean recurent ce determina paralizia corzilor vocale.

Complicatiile tardive sunt infectarea plagii, hemoragia, hipotiroidia si hipoparatiroidia.

Este foarte importanta atitudinea anturajului fata de bolnavii cu boala Basedow. Persoanele din anturajul acestora trebuie avertizate in privinta hipersensibilitatii si susceptibilitatii crescute datorita tireotoxicozei. Asadar, pacentii cu Basedow trebuie protejati de emotii si stres puternic, necesita o abordare cu multa blandete si rabdare.

Asigurarea regimului alimentar adecvat insotit de prezenta conditiilor de odihna si liniste poate completa tratamentul medicamentos.

Deosebit de importanta este atitudinea anturajului fata de acesti bolnavi. Cei care-i ingrijesc trebuie sa tina seama ca hipersensibilitatea si susceptibilitatea crescute la acesti bolnavi sunt manifestari ale tireotoxicozei. De aceea ei trebuie menajati, tratati cu blandete si rabdare si feriti de emotii puternice si de suparari. Asigurarea conditiilor de liniste si de odihna, impreuna cu un regim alimentar adecvat – constand din mese usoare si dese -completeaza cu succes tratamentul medical.

In primele luni de tratament, pana cand dispar treptat sau se amelioreaza manifestarile de tireotoxicoza sunt contraindicate alimentele sau bauturile care determina hiperexcitabilitatea sistemului nervos, cum ar fi cafeaua, cola, ceaiul verde sau negru (contine metilxantina, ca si cafeaua), sau bauturile alcoolice.

Fumatul poate sa interfereze in mod negativ cu efectele medicamentelor, pe langa faptul ca actioneaza sinergic cu adrenalina si amplifica simptomatologia (palpitatiile, irascibilitatea, starea de rau).

Nu exista restrictii in ceea ce priveste aportul de sare, care poate fi normal, cu exceptia persoanelor care primesc corticoterapie (prednison) pentru ameliorarea oftalmopatiei.

In boala Basedow-Graves se reduce surplusul de proteine (carne, oua), se consuma mai multe legume verzi si fructe.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 13 februarie, 2013, 13:30

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *